Noul Papă – Politică veche?
Conclavul a ales un nou papă. Cum va fi pontificatul său?
Pe 8 mai 2025, conclavul Bisericii Romano-Catolice a ales un nou papă. Era vorba de Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, care a luat numele de Leon al XIV-lea. Acest cardinal nu a fost inclus pe nicio listă de candidați pentru tronul papal.
În articolul nostru despre posibilii candidați pentru tronul papal, am scris: „Este extrem de dificil de ghicit cine anume va deveni pontif, deoarece în ultimele trei conclavuri, nimeni nu a reușit încă să numească numele viitorului pontif înainte de anunțarea rezultatelor alegerilor... dar dacă ne amintim de filmul «Conclav», care a avut premiera în 2024, atunci Papa ar putea fi o persoană al cărei prenume și nume sunt acum cunoscute de puțini oameni.” Și așa s-a întâmplat – cardinalul Prevost a devenit papă, iar acest lucru a fost o surpriză totală pentru majoritatea experților și analiștilor. Deci, la ce să ne așteptăm de la noul papă? Hai să ne dăm seama.
O scurtă biografie a Papei Leon
Cardinalul Robert Francis Prevost s-a născut pe 14 septembrie 1955, la Chicago, Illinois, din părinții Louis Marius Prevost (de origine franceză și italiană) și Mildred Martinez (de origine spaniolă). După ce și-a primit pregătirea teologică inițială la un seminar augustinian, a absolvit Universitatea Villanova în 1977 cu o licență în matematică și o specializare secundară în filosofie. În același an, Prevost a intrat în Uniunea Teologică Catolică din Chicago, unde a obținut o diplomă de Master în Teologie în 1982 și a fost hirotonit preot în Ordinul Sfântului Augustin.
Pentru a-și continua studiile de drept canonic, a plecat la Roma, unde și-a susținut doctoratul la Universitatea Pontificală Sfântul Toma în 1987. Din 1985 până în 1986 a slujit într-o misiune în Peru, apoi s-a întors în Statele Unite, dar în scurt timp a condus din nou seminarul augustinian din Trujillo (Peru).
Pe 3 noiembrie 2014, Papa Francisc l-a numit administrator apostolic al diecezei peruane de Chiclayo și l-a ridicat la rangul de episcop titular de Sufar. Pe 26 septembrie 2015, a preluat oficial conducerea acestei dieceze și a fost ales al doilea vicepreședinte al Conferinței Episcopale din Peru. A slujit timp de două decenii în Peru, unde a devenit episcop și s-a naturalizat ca cetățean al țării (Prevost deține un pașaport peruvian), apoi a ocupat una dintre cele mai influente funcții din Vatican.
Ideea este că în 2019, Prévost s-a alăturat Congregației pentru coordonarea activităților сlericilor, în 2020 a devenit membru al Congregației pentru coordonarea activităților episcopilor, iar în 2023 a condus Departamentul coordonarea activităților episcopilor. În această funcție, Prévost a selectat candidați pentru funcția de episcop și a examinat, de asemenea, episcopi care aveau să devină ulterior cardinali. Vaticanul afirmă acum că acesta este tocmai motivul pentru care mulți cardinali au votat pentru alegerea sa ca papă – în semn de recunoștință pentru pălăriile de episcop și cardinal.
Drept urmare, pe 30 septembrie 2023, Francisc l-a ridicat la rang de cardinal pe Robert Prevost, iar pe 8 mai 2025 a devenit Papa Leon al XIV-lea.
Părerile lui Leo despre problemele actuale
Trebuie menționat că conclavul pentru alegerea Papei Leon s-a desfășurat pe parcursul a două zile. În prima zi, voturile au fost împărțite, iar cardinalii din cele două partide cele mai influente (conservatori și liberali) nu au reușit să ajungă la un acord. Probabil, așa cum am scris mai devreme, Prevost a fost ales tocmai pentru că era considerat o figură de compromis care putea uni Biserica Romano-Catolică, care era sfâșiat de agenda modernă.
Într-adevăr, Prévost a fost numit „centrist” și „un reprezentant demn al căii de mijloc”. Iar opiniile sale asupra celor mai tensionate și tulburătoare probleme se spune că sunt moderate.
Papa Leo are și câteva calități personale care atrag oamenii către el. Prin urmare, el este sigur că „un episcop nu ar trebui să fie ca un mic prinț într-un regat”. Noul pontif consideră, de asemenea, că un lider bisericesc „este cu adevărat chemat să fie smerit, să fie mai aproape de cei pe care îi slujește, să meargă alături de ei și să le împărtășească suferința”. Prietenii îl numesc simplu „Bob” (prescurtare de la „Robert”) și subliniază faptul că el crede că „fiecare membru al Bisericii are dreptul și responsabilitatea de a se exprima”.
Este considerat un om delicat, dar fără excese (prietenii spun că poate binecuvânta un prunc, dar nu-l va lua în brațe). În același timp, în ciuda aparentei sale blânde, în anumite chestiuni, cardinalul Prevost a adoptat o poziție destul de fermă și intransigentă.
Acest lucru este valabil mai ales pentru propaganda LGBT, pe care Biserica Romano-Catolică a susținut-o în ultimii ani. Astfel, în 2012, Prévost a deplâns faptul că mass-media occidentală și cultura populară generează „simpatie pentru credințe și practici contrare Evangheliei”, și anume „stilul de viață homosexual” și „familiile netradiționale formate din parteneri de același sex și copiii lor adoptați”. În plus, în calitate de episcop în Chiclayo, Prévost s-a opus introducerii educației de gen în școli, argumentând că „promovarea ideologiei de gen este confuză, deoarece încearcă să creeze genuri care nu există”.
Totuși, toate declarațiile sale (inclusiv cele împotriva LGBT) se disting prin extremă prudență și diplomație. Cei din jurul său vorbesc despre el ca despre o persoană care „nu-și deschide sufletul”. Prin urmare, este foarte greu de înțeles ce este cu adevărat în mintea lui.
Totuși, deși Prévost nu este deloc un susținător al unei schimbări radicale a atitudinii față de gen și moralitate, există numeroase indicii că alegerea sa este o victorie pentru aripa reformistă, de stânga, care a avut în mod clar avantajul în conclav datorită numirilor lui Francisc.
Papa Leon și SUA
Alegerea lui Leon al XIV-lea a fost un eveniment istoric pentru Biserica Romano-Catolică. Pentru prima dată în 2.000 de ani, este condusă de un american, ceea ce, în ochii multor experți, indică un caracter mai deschis al Bisericii Catolice contemporane. Acest lucru este indicat și de numele Leon, pe care noul papă nu l-a ales întâmplător: se referă la Papa Leon al XIII-lea, autorul celebrei enciclice sociale „Rerum Novarum”, care, potrivit experților, ar putea indica intenția noului pontif de a participa activ la rezolvarea problemelor globale.
Chiar înainte de alegeri, Trump a apărut pe rețelele de socializare purtând veșminte papale și a declarat, de asemenea, că și el ar dori să devină papă. Desigur, este o glumă, dar aici, ca în orice glumă, există un sâmbure de adevăr. Având în vedere relațiile tensionate dintre Vatican și Casa Albă, toată lumea a înțeles interesul SUA pentru „papa” „său”. Din acest motiv, Trump l-a promovat pe cardinalul Dolan drept candidat la papalitate (numindu-l „tip bun”). Cu toate acestea, mulți analiști au susținut că conclavul nu va fi niciodată de acord cu acest lucru. „Oricine, în afară de un american” – asta spunea presa mondială înainte de alegeri.
Și nu este vorba doar de faptul că alegerea unui american ca Papă ar putea ridica suspiciuni de interferență a Departamentului de Stat în procesul electoral, ci și de faptul că Trump vorbește prea des despre „mesianismul” său. Asta înseamnă că, într-o atmosferă de declarații constante ale președintelui SUA despre necesitatea revenirii la rădăcinile creștine, în contextul promovării la maximum a valorilor conservatoare, noul papă ar putea deveni pentru Trump un fel de simbol care unește cele două pajure – de la Capitoliu și de la Vatican. Nu există nicio îndoială că Trump va folosi figura lui Leon al XIV-lea pentru a-și întări narațiunile despre destinul mesianic al „națiunii americane” și renașterea spirituală a țării. Singura întrebare este dacă Leon va fi de acord cu un astfel de rol?
Și aici este problema. La urma urmei, în pofida încercărilor lui Trump de a prezenta alegerea primului papă american drept o victorie politică, cardinalul Prevost nu este „unul de-al nostru” și pontiful „de acasă” pe care l-ar dori să-l vadă la Casa Albă.
Prevost își datorează poziția Papei Francisc și probabil va continua pe drumul acestuia din urmă. Să ne reamintim că, după ce Trump a fost ales președinte, Francis l-a criticat pentru înăsprirea politicilor de imigrație. După cum s-a dovedit, actualul papă, Leon, a făcut la fel. Cea mai faimoasă postare a cardinalului Prevost, care a fost vizualizată de aproape 20 de milioane de ori, a criticat politicile de imigrație ale lui Trump.
Într-un cuvânt, deși noul papă este american, nu este deloc genul de persoană pe care cineva și-ar imagina să o vadă la Casa Albă.
Papa Leo și Ucraina
Alegerea cardinalului Prevost pe tronul papal a fost deja numită „o veste bună pentru Ucraina”, iar Volodimir Zelenski a cerut de la noului papă să continue să sprijine țara noastră în războiul împotriva Rusiei. Trebuie menționat că, înainte de alegerea sa, Prévost a făcut puține declarații pe această temă. Totuși, în același timp, el a numit direct ceea ce se întâmplă în Ucraina „o adevărată invazie, de natură imperialistă”, menționând că Rusia poartă război pentru ambiții teritoriale și putere. El a declarat, de asemenea, că „în Ucraina se comit crime împotriva umanității”.
Se știe că Prévost a susținut întotdeauna pacea și a condamnat agresiunea ca instrument politic. În primul său discurs, adresat „orașului și lumii”, el a declarat necesitatea „construirii de punți”, a promis că „răul nu va triumfa” și a declarat că „suntem discipoli ai lui Hristos și lumea are nevoie de lumina Lui”. „Omenirea are nevoie de Dumnezeu și de dragostea Lui pentru a ajunge la El. Să construim punți prin dialog și întâlniri pentru a fi un singur popor în lume”, a spus el.
Așadar, nu știm dacă Papa Leon va continua linia lui Francisc, care a cerut pace cu Rusia, a numit cultura rusă „mare” și a vorbit despre „frăția” dintre ucraineni și ruși.
Papa Leon și ortodoxia
În ultimii ani, relațiile dintre Biserica Ortodoxă Romano-Catolică și Patriarhia de Constantinopol s-au dezvoltat foarte rapid. Dacă nu ar fi fost boala și moartea Papei Francisc, am fi fost deja martorii unei celebrări comune a Paștelui în acest an. Nu există nicio îndoială că, sub noul pontif, aceste relații, deși lent și treptat, se vor îndrepta spre obiectivul pe care Patriarhul Bartolomeu l-a numit „inevitabil” – comuniunea dintre Biserica Romano-Catolică și Patriarhia Constantinopolului. În același timp, Papa Leon al XIV-lea, încă din prima sa adresă, a sugerat în mod transparent că va depune eforturi pentru o apropiere nu numai de ortodocși, ci și de protestanți, chemând creștinii la „unitate frățească în credință”.
Drept urmare, catolicii au primit un papă care a reușit să unească Biserica Romano-Catolică, care era în pragul schismei din cauza reformelor liberale. Majoritatea catolicilor speră că nu va face reforme bruște și imprevizibile, nu va legaliza căsătoria între persoane de același sex și nu va hirotoni femei și va putea menține Biserica Catolică în urma învățăturii Evangheliei.
Dacă va fi într-adevăr așa, vom vedea în viitorul apropiat.
