Pentarhia Celor Vechi sau Procesul împotriva Bisericii Ruse
Lumea greacă amenință BORu cu un tribunal pentarhic care va examina revocarea autocefaliei pentru 5 ani sau chiar privarea de har. Care pot fi rezultatele?
La 12 ianuarie 2022, patriarhul Teodor al Alexandriei a trimis o scrisoare conducătorului Fanarului cu solicitarea de a convoca o întrunire a primaților celor cinci Biserici sau a așa numitei Pentarhii. Motivul este înființarea Exarhatului Bisericii Ortodoxe Ruse în Africa. Mai târziu s-a aflat că Pentarhia va avea loc înainte de Săptămâna Mare la Fanar. Ierarhii Bisericilor grecești vorbesc despre revocarea temporară a statutului de autocefalie pentru Biserica Rusă, sau chiar de privarea de har a Bisericii Ortodoxe Ruse. Care pot fi rezultatele acestei întruniri?
Ce este pentarhia?
Pentarhia sau "guvernarea celor cinci" este o concepție teologic dezvoltată în Imperiul Bizantin. Potrivit ei, cele mai importante decizii pentru Ortodoxia mondială trebuie luate de Întâistătătorii (Patriarhii) celor cinci Biserici: Roma, Constantinopolul, Alexandria, Antiohia și Ierusalimul.
Mai târziu, din cauza căderii episcopiei romane din Ortodoxie, Patriarhul Moscovei, care a primit statut egal cu cei patru patriarhi orientali vechi, a devenit al cincilea patriarh al Pentarhiei. Totuși, drepturile membrilor Pentarhiei nu au fost încă clar definite. Niciunul dintre canoanele sinoadelor sau canoanele Sfinților Părinți recunoscute de întreaga Biserică Ortodoxă nu prevede existența unui corp de autoritate ecleziastică format din cinci patriarhi.
Este de notat faptul că fenomenul cunoscut ca "neo-pentarhia" a apărut în 2011, cu revendicarea unor drepturi speciale pentru a asigura guvernarea Bisericii și soluționarea problemelor cu care se confruntă.
Ideea "neo-pentarhiei" a fost menționată pentru prima dată de Patriarhul Bartolomeu, care a anunțat convocarea Sinodului Primaților "Bisericilor antice" în septembrie 2011 (cele patru Patriarhii Răsăritene și Biserica Ciprului). Anunțându-i pe cei patru patriarhi răsăriteni cu privire la convocarea Sinodului susmenționat, conducătorul Fanarului a declarat literalmente următoarele: "Vechii Patriarhii ai Bisericii Ortodoxe împreună cu Sfânta Biserică a Ciprului... sunt nucleul întregii construcții și structurii Bisericii Ortodoxe".
Anume acești primați sunt cei care, potrivit conducătoruluii Fanarului, urmau să determine poziția Bisericii cu privire la o serie de probleme.
În perioada 1-3 septembrie 2011, conducătorii Bisericilor adunați sub aripa Patriarhului Bartolomeu, au emis o declarație în care au afirmat clar că s-au adunat la Fanar "pentru a reînvia obiceiul străvechi" al pentarhiei.
De ce Fanarul are nevoie de pentarhie?
Aici trebuie notat faptul că în dipticele Bisericilor Ortodoxe, Arhiepiscopul Ciprului ocupă de obicei locul 10, adică este destul de departe de pretenția la cercul aleșilor.
Dar din cauza relațiilor "speciale" cu patriarhiile răsăritene (în primul rând, vorbim despre rădăcinile grecești comune și aderarea la ideea elenismului), conducătorul Bisericii din Cipru a fost plasat de fanarioți la egalitate cu Primații din Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim. În iulie 2016, reprezentantul Fanarului Arhiepiscopul Iov de Telmessos (Gecia) a accentuat că membrii Pentarhiei sunt "Bisericile care au fost aprobate la Sinoadele Ecumenice", iar alte Biserici prezintă "un nou val de autocefalii care nu au fost confirmate de Sinodul Ecumenic".
Interesant, toate încercările fanarioților de a lansa ideea "neopentarhiei" (fără Patriarhul Moscovei, dar cu Arhiepiscopul Ciprului), după cum s-a dovedit, au fost necesare doar pentru a justifica ulterior legalizarea schismaticilor ucraineni și "autocefalia" așa-zisei Biserici Ortodoxe a Ucrainei.
Același Iov (Ghecea), vorbind despre statutul special al Patriarhilor Răsăriteni și al Bisericii Ciprului, a notat că teritoriul Ucrainei este sub jurisdicția Fanarului, iar "Biserica Mamă a Constantinopolului poate acorda autocefalie Bisericii Ucrainene".
Drept urmare, BOaU a primit Tomosul, primații Bisericii Greciei, Alexandriei și a Ciprului au recunoscut autocefalia BOaU, iar Biserica Rusă, ca răspuns, a creat Exarhatul Său în Africa, și Patriarhul Teodor a cerut convocarea Pentarhiei.
Este clar că în această situație orice "întrunire" a grecilor poate avea un singur scop – de a condamna Biserica Rusă. De exemplu, unii reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe a Greciei și ai Bisericii Alexandriei au afirmat că Biserica Rusă și-ar putea pierde independența pentru o perioadă de cinci ani înrezultatul întrunirii celor cinci Întâistătători ai "vechilor Biserici Apostolice". Mai mult, Ea ar putea fi lipsită de harul săvârșirii Sfintelor Taine. Amenințările sunt impresionante, dar ce se ascunde în spatele lor?
Cine va merge la Fanar și cine nu?
La 12 februarie 2022, reprezentantul Fanarului Mitropolitul Emanuel de Calcedon l-a invitat pe Patriarhul Ioan al Antiohiei la Sinodul celor patru primați. Adică în locul pentarhiei ne putem aștepta la întrunirea unei "tetrarhii", deoarece unul dintre posibilii participanți la acest Sinod a refuzat deja să vină la Fanar. Se presupune că este vorba despre Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ciprului Arhiepiscopul Hrisostom.
În general, nedorința Arhiepiscopului Hrisostom de a participa la procesul împotriva BORu este de înțeles. Datorită recunoașterii BOaU, Biserica Ciprului s-a dezbinat efectiv, iar Arhiepiscopul Hrisostom a obținut o opoziție puternică în rândul ierarhilor ciprioți care nu sunt de acord cu legalizarea schismaticilor ucraineni. În asemenea împrejurări, Arhiepiscopul Hrisostom însuși înțelege că Sinodul Bisericii Ortodoxe a Ciprului va aproba cu greu participarea sa la Sinodul fanariot. Dacă contrar părerii sinodalelor el va decide totuși să ia parte, acest lucru va avea cu siguranță cele mai grave consecințe atât pentru el personal, cât și pentru Biserica Ciprului în ansamblu.
Participarea Patriarhului Antiohiei la Sinod este, de asemenea, în discuție. Imediat după vizita mitropolitului Emmanuel al Calcedonului, presa a relatat că patriarhul Ioan a acceptat invitația conducătorului Fanarului și va participa la Sinod. Totuși, lucrurile nu stau chiar așa.
La 14 februarie, o delegație a Patriarhiei Alexandriei a sosit la Biserica din Antiohia. Scopul acestei vizite este clar – să-l convingă pe Patriarhul Ioan de necesitatea participării la Sinodul fanariot. Întâistătătorul Bisericii din Antiohia a răspuns că vizita sa la Fanar este posibilă numai dacă va fi aprobată de Sinod. Asta înseamnă că, cel puțin deocamdată, el a refuzat cu blândețe invitația Fanarului. Ce ne permite să facem această presupunere?
Să ne amintim că Patriarhia Antiohiei, la fel ca și Biserica Rusă, nu a participat la Sinodul din Creta din 2016, care a fost opera de viață a patriarhului Bartolomeu. Aceasta înseamnă că Întâistătătorul Antiohiei nu s-a temut să-și strice serios relațiile cu Fanarul. Așa cum nu s-a temut de "mânia fanarioților" în "problema ucraineană", susținând deschis Biserica Rusă. Prin urmare, chiar dacă Patriarhul Ioan va fi de acord să participe la "Sinodul celor Patru", este puțin probabil ca votul său să fie pe placul lui Bartolomeu. Probabil, va fi invers.
În plus, cel mai probabil este că Patriarhul Teofil al Ierusalimului nu va participa la Sinod. Există o serie de motive pentru aceasta.
În primul rând, el a precizat, deși în cuvinte și expresii prudente, că se opune legalizării schismei ucrainene.
În al doilea rând, Patriarhul Teofil a inițiat Întrunirea Primaților Bisericilor Autocefale la Amman, și tot el recent a anunțat necesitatea altei întâlniri Amman-2.
În al treilea rând, Patriarhia Ierusalimului în acest moment (cum a fost întotdeauna) are nevoie de ajutorul Bisericii Ruse, deoarece acum în Țara Sfântă este amenințată existența Ei.
Prin urmare, este puțin probabil ca Patriarhul Teofil să pună "autocefalia" absurdă a BOaU de o parte a balanţei, iar propriile sale principii – de altă parte. Dar dacă "Sinodul celor Patru" va avea loc, atunci la ce ar trebui să aștepte BORu?
"Sinodul celor Patru": ce poate aștepta Biserica Rusă?
Presa greacă este convinsă că poziția generală a Fanarului în problema înființării Exarhatului Bisericii Ortodoxe Ruse în Africa va depinde de atitudinea Patriarhiilor Antiohiei și Ierusalimului. Totuși, nu avem nicio reacție până în prezent. Lipsa ei fi explicată cu ușurință: atât Antiohia, cât și Ierusalimul, cel mai probabil, cred că cauza principală a crizei nu este BORu, ci "autocefalia" BOaU. Ceea ce înseamnă că dacă ei vor veni la Fanar, prezența lor va fi doar pentru a decide ce măsuri se vor lua în continuare.
Este puțin probabil să devenim martorii "revocării autocefaliei" a BORu, așa cum cer alexandrinii. Pentru că un astfel de pas nu are precedente istorice și este nefondat canonic, dar și pentru că nu este clar care document privind autocefalia BORu va fi declarat invalid de "Sinodul celor Patru".
Cert este că există cel puțin trei acte semnate de Patriarhia Constantinopolului privind independența Bisericii Ruse. Acestea sunt:
- Proclamarea Arhiepiscopului Iov al Moscovei ca Patriarh în 1589 de către Patriarhul de atunci Ieremia al II-lea al Constantinopolului, și hirotonirea sa ca Patriarh.
- Scrisoarea sinodală din 1590 sau Tomosul privind ridicarea Mitropolitului Moscovei la rangul de Patriarh al Răsăritului, prin care au fost ratificate acordurile încheiate la Moscova în 1589, cu adăugarea recunoașterii dreptului Sinodului Bisericii Ruse de a alege Patriarhul Moscovei.
- Tomosul patriarhal și sinodal din 1593, care a ratificat actele anterioare.
Nu este clar care dintre aceste documente urmează să fie abrogat. Este puțin probabil că Fanarul ar putea răspunde la această întrebare. Și la ce poate duce "revocarea" statutului de autocefalie al BORu? Își va declara Fanarul autoritatea asupra Bisericii Ruse? Acest lucru arată ca un scenariu pentru o fantezie cu tematică bisericească cu buget redus. Prin urmare, rezultatul cel mai posibil al tuturor acestor discuții despre un posibil "Sinod al celor Patru", în opinia noastră, va fi eșuarea acestuia "din cauza lipsei participanților". Probabil, nici Patriarhul Antiohiei, nici Patriarhul Ierusalimului nu vor veni la întrunire, ceea ce înseamnă că această idee va fi dată uitării.
Desigur, este posibil ca fanarioții să încerce, potrivit cuvintelor Mitropolitului Serafim al Pireului, să persiste și în continuare și să meargă împotriva canoanelor și logicii. Dar ce se va întâmpla cu Biserica? Se va cauza schisma finală a Ortodoxiei. Se vor decide asupra acestui lucru, deși doar trei Biserici îi susțin în problema BOaU? Foarte puţin probabil.
Și oare poate avea vreo greutate cuvântul oamenilor pe care Biserica Rusiei i-a numit deja schismatici?
