Când parohul trebuie să prezinte Statutul comunității?
Din ce în ce mai des, stareții și parohiiii sunt obligați să prezinte documentele statutare ale comunităților lor. Trebuie să făcă acest lucru?
Recent, comunitățile ortodoxe din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene s-au confruntat din ce în ce mai mult cu solicitări de a prezenta Statutul sau alte documente constitutive – din partea serviciilor care acordă utilități publice, notarilor, băncilor și chiar a persoanelor private. Mulți stareți, parohi și membri ai comunității sunt îngrijorați: că sunt obligați să facă acest lucru, există riscul de scurgere de informații sau abuz?
Redacția a primit o solicitare de la un cititor: „Vreau să vă povestesc despre situația noastră. Serviciul Rețelilor Electrice ne cere să reînnoim contractul au nevoie de documente și, cel mai important, au nevoie de statutul organizației noastre religioase sub formă de fotocopie. Deși nu am făcut nicio modificare a statutului și nici nu l-am reînregistrat. Ce este asta? Are vreo legătură cu interdicția asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene?”
Uniunea Jurnaliștilor Ortodocși a contactat avocați pentru a clarifica această situație.
Clarificări din partea avocaților
Nu există nicio prevedere directă în legislația ucraineană care ar obliga o entitate juridică să prezinte alteia statutul său la încheierea unui contract. Totuși, legislația ucraineană actuală leagă validitatea contractelor de prezența competențelor (gradul capacității civile) ale semnatarilor acestora. Dacă un contract este semnat de o persoană care nu avea autoritatea necesară în acest sens, un astfel de contract poate fi contestat și declarat nul de către o instanță judecătorească din momentul încheierii sale și astfel încât să nu creeze alte consecințe juridice decât cele asociate cu nulitatea sa. Această concluzie rezultă, în special, din partea a 4-a a articolului 92 din Codul civil al Ucrainei, precum și din constatările practicii judiciare.
Posibilitatea de a stabili dacă un reprezentantul persoanei juridice are dreptul să semneze un contract numai prin verificarea titlului și a documentelor constitutive, a căror listă include, în primul rând, statutul actual, care este principalul document constitutiv pe baza căruia acționează, printre altele, conducătorul organizației religioase. Tocmai de aceea, adică pentru a verifica întinderea puterilor reprezentantului, părțile la contract acordă atenție statutului și solicită o copie a acestuia.
Concluzie:
Deși legea nu obligă în mod direct prezentarea statutului, în practică, cerința de a prezenta o copie a statutului la încheierea unui contract este larg răspândită, legitimă și justificată în ceea ce privește asigurarea certitudinii juridice și verificarea autorității reprezentantului.
Acest lucru promovează transparența relațiilor contractuale și reduce riscul ca contractul să fie declarat invalid din cauza depășirii atribuțiilor reprezentantului.
În conformitate cu legislația și practica judiciară ucraineană, consumul de energie electrică fără un contract încheiat privind furnizarea de energie electrică către consumator constituie o încălcare care poate servi drept motiv pentru deconectarea alimentării cu energie electrică.
Astfel, Regulile pieței de repartizare a energiei electrice, aprobate prin Rezoluția nr. 312 din 14 martie 2018 a Comisiei Naționale pentru Reglementare de Stat în Domeniul Energiei și Utilităților Publice, prevăd că „consumatorul de energie electrică este obligat să utilizeze energia electrică exclusiv în baza unui (unor) contract (contracturi)” (clauza 5.5.5.1). Absența unui astfel de contract este considerată consum necontabilizat, ceea ce reprezintă o încălcare. Cele de mai sus sunt confirmate de practica judiciară. De exemplu, în deciziile Curții Supreme din 19.03.2021 în dosarul nr. 908/3049/19 și din 25.09.2023 în dosarul nr. 536/898/20, instanța a concluzionat că consumul de energie electrică fără un contract încheiat reprezintă o încălcare ce poate constitui motiv pentru deconectarea alimentării cu energie electrică.
Astfel, refuzul consumatorului de a încheia sau de a reînnoi un contractscris cu furnizorul de energie electrică sau absența unui astfel de contract poate fi considerată o încălcare, ceea ce, la rândul său, poate servi drept motiv pentru deconectarea alimentării cu energie electrică, deoarece atât legislația, cât și practica judiciară confirmă caracterul obligatoriu al prezenței unui contract încheiat pentru consumul legal de energie electrică.
Regulile pieței de repartizare cu amănuntul a energiei electrice prevăd mai multe tipuri de contracte, dintre care unul este contractul de furnizare a energiei electrice către consumator. Cu toate acestea, aceste Reguli nu conțin o cerință directă ca, la încheierea acestui tip de contract, consumatorul să prezinte furnizorului de energie electrică o copie a versiunii actuale a statutului.
Concluzie:
Obligația ca, la semnarea unui contract (reînnoirea unui contract) pentru furnizarea de energie electrică, consumatorul să prezinte o copie a statutului actual poate fi considerată nu obligatorie, ci o solicitare sau ofertă din partea furnizorului de energie electrică în scopul verificării corecte a autorității semnatarului (reprezentantului consumatorului) prin studierea versiunii actuale a statutului.
Dacă, dintr-un anumit motiv, consumatorul nu dorește să prezinte o copie a statutului său actual, atunci consumatorul (organizația religioasă) poate încerca să furnizeze alte documente pentru a confirma autoritatea semnatarului său. În special, dacă contractul este semnat de către conducătorul unei organizații religioase, atunci se poate furniza o copie a unui extras din Registrul Unic de Stat al Persoanelor Juridice, Antreprenorilor Individuali și Organizațiilor Publice sau o copie a unui certificat/extras din Registrul Unic de Stat pentru a confirma autoritatea corespunzătoare a conducătorului.
În acest caz, refuzul furnizorului de energie electrică de a încheia (re încheia) contractul pe baza nefurnizării unei copii a statutului actual poate fi considerat formal și nefondat, ceea ce poate deveni motiv de apel.
Instrucțiuni generale pentru solicitările din partea altor organizații
Pe baza opiniei juridice de mai sus, se pot trage următoarele concluzii cu privire la solicitările de documente statutare din partea diferitelor organizații:
1. Organele de stat cu funcții de control (serviciul fiscal, organele judiciare) au dreptul legal de a solicita statutul unei organizații religioase, în cadrul atribuțiilor lor, pentru a verifica conformitatea activităților organizației cu legislația în vigoare.
2. Băncile și instituțiile financiare au dreptul să solicite statutul la deschiderea de conturi și la efectuarea de tranzacții financiare pentru a respecta cerințele de monitorizare financiară și a verifica puterile reprezentanților.
3. Serviciile care acordă utilitățile publice (utilitățile de apă, rețeaua de încălzire, sursele de energie regenerabilă etc.) pot solicita documente statutare la încheierea contractelor de furnizare de servicii pentru a verifica autoritatea semnatarilor, dar pot fi prezentate și documente alternative care confirmă această autoritate.
4. Notarii au dreptul să solicite actele constitutiv atunci când certifică tranzacții pentru a verifica capacitatea juridică a unei persoane juridice și puterile reprezentanților acesteia.
5. Companiile private și persoanele fizice pot solicita Statutului la încheierea contractelor, dar o organizație religioasă are dreptul să ofere modalități alternative de confirmare a autorității reprezentanților săi.
Comunităților religioase din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene li se recomandă să aibă pregătit un pachet de documente alternative care să confirme autoritatea conducătorului:
- extras din protocolul Registrului de Stat Unic
- procesul verbal privind alegerea conducătorului
-certificatul de înregistrare a conducătorului
În cazul unor situații controversate, se recomandă solicitarea asistenței juridice calificate pentru a proteja drepturile legale ale comunității religioase.
