În cadrul ONU, Ucraina a fost acuzată de persecutarea clerului, comunităților și jurnaliștilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr)
Șapte experți au trimis o scrisoare autorităților cu cererea de a înceta persecuțiile împotriva clerului și credincioșilor. Autoritățile ucrainene sunt obligate să răspundă la solicitare în termen de 60 de zile.
Șapte raportori speciali ONU pentru drepturile omului au trimis o scrisoare oficială guvernului ucrainean cu acuzații de încălcări sistematice ale libertăților religioase în raport cu Biserica Ortodoxă Ucraineană.
Într-un document de 15 pagini, datat 14 mai 2025, experții independenți ai ONU își exprimă "îngrijorările serioase" cu privire la presupusa persecuție a clerului, credincioșilor BOUkr, precum și a jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului care îi apără.
Principalele acuzații
Raportorii susțin că autoritățile ucrainene desfășoară o «campanie sistematică de distrugere» a BOUkr, care include:
Închideri forțate ale parohiilor. Potrivit raportorilor, legea din 20 august 2024 «Privind protecția ordinii constituționale în domeniul activităților organizațiilor religioase» ar fi creat o bază legală pentru lichidarea a mii de parohii BOUkr din cauza legăturilor lor canonice cu Biserica Ortodoxă Rusă. Conform datelor ONU, legislația clasifică legăturile canonice sau istorice cu Biserica Ortodoxă Rusă ca o amenințare la adresa securității naționale. Parohiilor li se oferă de fapt fie să se distanțeze de BOUkr, fie să se confrunte cu dizolvarea și răspunderea penală pentru continuarea activităților religioase.
Arestări ale clerului. Documentul prezintă cazuri concrete de reținere a ierarhilor superiori ai BOUkr:
- Mitropolitul Teodosie de Cerkay — acuzații de «justificare a agresiunii» și «încălcarea egalității cetățenilor» (articolele 436-2 și 161 din Codul Penal). Din noiembrie 2022 se confruntă cu multiple procese penale. La 17 octombrie 2024, în timpul capturării catedralei în cinstea Arhanghelului Mihail, a suferit o leziune gravă la cap de la atacatori neidentificați.
- Mitropolitul Pavel, starețul Lavrei Peșterilor din Kiev — acuzații de «incitare la ură religioasă» și «justificare a agresiunii» (articolele 161 și 436-2 din Codul Penal). Se află în arest la domiciliu din aprilie 2023, ceea ce împiedică îndeplinirea îndatoririlor monahale. A fost reținut temporar în închisoare din cauza unei cauțiuni mari.
- Mitropolitul Arsenie de Sviatogorsk — acuzații de «dezvăluire a pozițiilor militare» (articolul 114-2 din Codul Penal). Arestat în aprilie 2024 după un raid al 200 de angajați ai SBU pentru o predică despre rugăciunea pentru pelerini la punctele de control. Se află în arest preventiv din aprilie 2024, a primit în mod repetat refuzuri de eliberare pe cauțiune, în ciuda problemelor de sănătate.
- Mitropolitul Longhin de Bănceni — acuzații de «incitare la ură religioasă» (articolul 161 din Codul Penal) pentru afirmații despre legalitatea canonică a BOUkr și criticarea recunoașterii Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Este cunoscut pentru activitatea sa umanitară și pentru adopția a peste 500 de orfani.
- Preotul Evgheni Koșelnik — acuzații de «justificarea agresiunii» (articolul 436-2 din Codul Penal). În decembrie 2024, a fost condamnat la 5 ani de închisoare. Instanța a interpretat utilizarea limbii slavone bisericești și a referințelor canonice la Patriarhia Moscovei ca «glorificare a agresiunii».
Preluări de biserici. Experții ONU documentează preluări forțate ale obiectivelor religioase:
Catedrala Arhanghelului Mihail din Cerkasy — pe 17 octombrie 2024, aproximativ 100 de persoane înarmate au capturat cu forța catedrala. Clerul și enoriașii care au încercat să reziste au fost supuși utilizării gazelor lacrimogene. Forțele de ordine nu au intervenit, unii apărători ai bisericii fiind acuzați de huliganism.
Mănăstirea Elețki din Cernigov — autoritățile locale au inițiat proceduri judiciare pentru transferul mănăstirii către o organizație aprobată de stat sau legată de Biserica Ortodoxă a Ucrainei. BOUkr este lipsită de posibilitatea unei apărări judiciare echitabile.
Persecuția apărătorilor.
Documentul descrie crearea unei atmosfere de frică pentru jurnaliști și apărători ai drepturilor omului:
Dmitri Skvorțov — jurnalistul a fost reținut timp de 23 de luni sub acuzația de «trădare» pentru articole despre persecuția BOUkr. Deși în octombrie 2024 a primit cauțiune, procedurile judiciare continuă cu amenințarea unei sentințe de 15 ani.
Svetlana Novițkaia — apărător al drepturilor omului, a fost arestată în februarie 2024 sub acuzații de «trădare», «incitare la ură religioasă» și «justificare a agresiunii» pentru apărarea clerului BOUkr și discursurile la conferințele internaționale OSCE. Este reținută fără cauțiune în arestul preventiv din Lviv.
Aspecte legale și obligații internaționale
Raportorii speciali indică faptul că acțiunile descrise pot încălca obligațiile Ucrainei conform Pactului Internațional privind Drepturile Civile și Politice, ratificat de țară în 1973. Se subliniază în mod special că libertatea religiei rămâne «un drept inalienabil chiar și în timpul legii marțiale».
Experții critică utilizarea unor concepte vagi precum «ideologia Lumii Ruse» pentru urmărirea penală a opiniilor teologice și a practicilor liturgice. În opinia lor, autoritățile aplică dreptul penal nu pentru «apeluri evidente la violență», ci pentru «referințe în predici la limbajul liturgic tradițional, apeluri la unitatea canonică sau exprimarea dezacordului cu jurisdicțiile ortodoxe susținute de stat».
Raportorii observă că, deși conflictul armat actual poate justifica măsuri extraordinare, «dreptul la libertatea religiei rămâne neabrogabil în toate circumstanțele». Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a indicat anterior că restricțiile asupra libertății religiei din motive de securitate națională sunt inadmisibile chiar și în timp de război.
În anexă la scrisoare, experții fac referire la deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv cazul «Biserica Mitropolitană a Basarabiei împotriva Moldovei» (2001), unde se subliniază că statele nu pot constrânge comunitățile religioase să își schimbe apartenența spirituală din motive politice.
Natura sistemică a încălcărilor
Raportorii sunt deosebit de îngrijorați de „natura cuprinzătoare” a practicilor împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr), care sugerează o „campanie sistematică de distrugere sau redirecționare forțată a vieții religioase” a comunităților Bisericii.
Potrivit ONU, în toate cazurile de persecuție, clericii BOUkr au fost „supuși unor măsuri de arest preventiv prelungit sau unor măsuri restrictive de arest la domiciliu” și adesea li s-a refuzat eliberarea pe cauțiune. Se spune că instanțele se bazează pe „expertiză” lingvistică care afirmă „simpatii pro-ruse”, mai degrabă decât pe dovezi concrete de intenție criminală.
Experții notează că „natura acuzațiilor și baza factuală minimă dincolo de discuțiile teologice, predicile sau practicile liturgice” indică faptul că dreptul penal este utilizat pentru a limita influența BOUkkr.
Cereri ONU către autoritățile ucrainene
Scrisoarea conține opt întrebări specifice adresate guvernului ucrainean, care necesită un răspuns detaliat:
Referitor la persecuția religioasă: Autoritățile trebuie să furnizeze informații suplimentare privind dizolvarea forțată, evacuarea și persecutarea comunităților BOUkr și să explice modul în care restricțiile respectă principiile legalității, necesității și proporționalității.
În ceea ce privește cazurile penale: Sunt necesare clarificări cu privire la temeiul juridic și probatoriu pentru urmărirea penală a clerului sub acuzația de „incitare”, „justificare a agresiunii” sau pentru utilizarea termenului „lume rusă”, în special când vine vorba de activități religioase pașnice.
În ceea ce privește procesul echitabil: Raportorii solicită să se ofere garanții pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil în conformitate cu standardele internaționale, inclusiv independența judecătorilor, accesul la asistență juridică și prezumția de nevinovăție.
În ceea ce privește proprietățile bisericești: Tebui prevăzute proceduri detaliate pentru restituirea bunurilor confiscate, plata despăgubirilor și contestațiile judiciare împotriva transferurilor forțate de lăcașuri religioase.
În ceea ce privește protecția apărătorilor drepturilor omului: Autoritățile trebuie să furnizeze informații cu privire la măsurile de protejare a jurnaliștilor, avocaților și activiștilor care documentează încălcări împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr) împotriva persecuției și arestării ilegale.
În ceea ce privește privarea de cetățenie: În cazurile de deportare a ierarhilor BOUkr, este necesar să se indice temeiurile juridice, procedurile urmate și posibilitățile de contestare a acestor decizii.
În ceea ce privește legea marțială: Raportorii insistă asupra unei explicații a măsurilor de prevenire a restricțiilor excesive asupra libertății religioase sub pretextul stării de urgență.
Reacție și proceduri internaționale
Apelul experților ONU a fost rezultatul sistematizării informațiilor primite din diverse surse - organizații pentru drepturile omului, martori la evenimente și victime. Raportorii speciali subliniază că „nu doresc să judece în avans exactitatea acuzațiilor”, dar consideră necesar să solicite oficial clarificări autorităților ucrainene.
Scrisoarea a fost trimisă în cadrul procedurii ONU de „apeluri urgente” - un mecanism care permite experților să răspundă prompt la rapoartele privind încălcări grave ale drepturilor omului. Acest instrument nu implică o judecată preliminară, ci impune statelor să ofere clarificări cu privire la faptele presupuselor încălcări.
Documentul a fost semnat de șapte experți independenți ONU: Georgios Katrougalos (ordine internațională democratică), Irene Khan (libertatea de exprimare), Hina Romero (adunări pașnice), Margaret Satterthwaite (independența judecătorilor), Nicolas Levrat (drepturile minorităților), Nazila Ghanea (libertatea religioasă) și Ben Saul (combaterea terorismului).
Autoritățile ucrainene sunt obligate să răspundă la apel în termen de 60 de zile. Corespondența va fi publicată pe site-ul oficial al ONU și prezentată în raportul anual al Consiliului pentru Drepturile Omului. În absența unui răspuns sau a unei clarificări nesatisfăcătoare, problema poate fi supusă examinării organismelor internaționale pentru drepturile omului.
Experții ONU au cerut autorităților ucrainene să „ia toate măsurile temporare necesare pentru a opri presupusele încălcări și a preveni repetarea lor” și să „asigure răspunderea oricăror persoane responsabile de presupusele încălcări”.
Uniunea Creștinilor Ortodocși (UJO) a scris mai devreme că, potrivit raportului ONU, Ucraina nu a dovedit legalitatea interdicției impuse Consiliului pentru Drepturile Omului.
