În cadrul ONU, Ucraina a fost acuzată de persecutarea clerului, comunităților și jurnaliștilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC).

2824
16:48
3
Sediul ONU la Geneva. Foto: iStock/SanderStock Sediul ONU la Geneva. Foto: iStock/SanderStock

Șapte experți au trimis o scrisoare autorităților cu cererea de a înceta persecuțiile împotriva clerului și credincioșilor. Autoritățile ucrainene sunt obligate să răspundă la solicitare în termen de 60 de zile.

Șapte raportori speciali ONU pentru drepturile omului au trimis o scrisoare oficială guvernului ucrainean cu acuzații de încălcări sistematice ale libertăților religioase în raport cu Biserica Ortodoxă Ucraineană.

Într-un document de 15 pagini, datat 14 mai 2025, experții independenți ai ONU își exprimă "îngrijorările serioase" cu privire la presupusa persecuție a clerului, credincioșilor BOU, precum și a jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului care îi apără.

Principalele acuzații

Raportorii susțin că autoritățile ucrainene desfășoară o «campanie sistematică de demontare» a BOU, care include:

Închideri forțate ale parohiilor. Potrivit raportorilor, legea din 20 august 2024 «Privind protecția ordinii constituționale în domeniul activităților organizațiilor religioase» ar fi creat o bază legală pentru dizolvarea a mii de parohii BOU din cauza legăturilor lor canonice cu Biserica Ortodoxă Rusă. Conform datelor ONU, legislația clasifică legăturile canonice sau istorice cu Biserica Ortodoxă Rusă ca o amenințare la adresa securității naționale. Parohiilor li se oferă de fapt fie să se distanțeze de BOU, fie să se confrunte cu dizolvarea și răspunderea penală pentru continuarea activităților religioase.

Arestări ale clerului. Documentul prezintă cazuri concrete de reținere a ierarhilor superiori ai BOU:

  • Mitropolitul Feodosie de Cerkas — acuzații de «justificare a agresiunii» și «încălcarea egalității cetățenilor» (articolele 436-2 și 161 din Codul Penal). Din noiembrie 2022 se confruntă cu multiple procese penale. La 17 octombrie 2024, în timpul capturării Catedralei Mihailovsk, a suferit o leziune gravă la cap de la atacatori neidentificați.
  • Mitropolitul Pavel, starețul Lavrei Pecerska din Kiev — acuzații de «incitare la ură religioasă» și «justificare a agresiunii» (articolele 161 și 436-2 din Codul Penal). Se află în arest la domiciliu din aprilie 2023, ceea ce împiedică îndeplinirea îndatoririlor monahale. A fost reținut temporar în închisoare din cauza unei cauțiuni mari.
  • Mitropolitul Arsenie de Sviatogorsk — acuzații de «dezvăluire a pozițiilor militare» (articolul 114-2 din Codul Penal). Arestat în aprilie 2024 după un raid al 200 de angajați ai SBU pentru o predică despre rugăciunea pentru pelerini la punctele de control. Se află în arest preventiv din aprilie 2024, a primit în mod repetat refuzuri de eliberare pe cauțiune, în ciuda problemelor de sănătate.
  • Mitropolitul Longhin de Bănceni — acuzații de «incitare la ură religioasă» (articolul 161 din Codul Penal) pentru afirmații despre legalitatea canonică a BOU și criticarea recunoașterii Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Este cunoscut pentru activitatea sa umanitară și pentru adopția a peste 500 de orfani.
  • Preotul Evgheni Koșelnik — acuzații de «justificare a agresiunii» (articolul 436-2 din Codul Penal). În decembrie 2024, a fost condamnat la 5 ani de închisoare. Instanța a interpretat utilizarea limbii slavone bisericești și a referințelor canonice la Patriarhia Moscovei ca «glorificare a agresiunii».

Capturări de biserici. Experții ONU documentează capturări forțate ale obiectivelor religioase:

Catedrala Mihailovsk din Cerkas — la 17 octombrie 2024, aproximativ 100 de persoane înarmate au capturat cu forța catedrala. Clerul și enoriașii care au încercat să reziste au fost supuși utilizării gazelor lacrimogene. Forțele de ordine nu au intervenit, unii apărători ai bisericii fiind acuzați de huliganism.

Mănăstirea Eletski din Cernigov — autoritățile locale au inițiat proceduri judiciare pentru transferul mănăstirii către o organizație aprobată de stat sau legată de Biserica Ortodoxă a Ucrainei. BOU este lipsită de posibilitatea unei apărări judiciare echitabile.
Persecuția apărătorilor.

Documentul descrie crearea unei atmosfere de frică pentru jurnaliști și apărători ai drepturilor omului:

Dmitri Skvorțov — jurnalistul a fost reținut timp de 23 de luni sub acuzația de «trădare» pentru articole despre persecuția BOU. Deși în octombrie 2024 a primit cauțiune, procedurile judiciare continuă cu amenințarea unei sentințe de 15 ani.

Svetlana Novitskaia — apărător al drepturilor omului, a fost arestată în februarie 2024 sub acuzații de «trădare», «incitare la ură religioasă» și «justificare a agresiunii» pentru apărarea clerului BOU și discursurile la conferințele internaționale OSCE. Este reținută fără cauțiune în arestul preventiv din Lviv.

Aspecte legale și obligații internaționale

Raportorii speciali indică faptul că acțiunile descrise pot încălca obligațiile Ucrainei conform Pactului Internațional privind Drepturile Civile și Politice, ratificat de țară în 1973. Se subliniază în mod special că libertatea religiei rămâne «un drept inalienabil chiar și în timpul legii marțiale».

Experții critică utilizarea unor concepte vagi precum «ideologia Lumii Ruse» pentru urmărirea penală a opiniilor teologice și a practicilor liturgice. În opinia lor, autoritățile aplică dreptul penal nu pentru «apeluri evidente la violență», ci pentru «referințe în predici la limbajul liturgic tradițional, apeluri la unitatea canonică sau exprimarea dezacordului cu jurisdicțiile ortodoxe susținute de stat».

Raportorii observă că, deși conflictul armat actual poate justifica măsuri extraordinare, «dreptul la libertatea religiei rămâne neabrogabil în toate circumstanțele». Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a indicat anterior că restricțiile asupra libertății religiei din motive de securitate națională sunt inadmisibile chiar și în timp de război.

În anexă la scrisoare, experții fac referire la deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv cazul «Biserica Mitropolitană a Basarabiei împotriva Moldovei» (2001), unde se subliniază că statele nu pot constrânge comunitățile religioase să își schimbe apartenența spirituală din motive politice.

 

Dacă observați o eroare, selectați textul dorit și apăsați Ctrl+Enter sau Trimiteți o eroare pentru a o raporta editorilor.
Dacă găsiți o eroare în text, selectați-o cu mouse-ul și apăsați Ctrl+Enter sau acest buton Dacă găsiți o eroare în text, evidențiați-o cu mouse-ul și faceți clic pe acest buton Textul evidențiat este prea lung!
Cititi si