«Mântuitorul – nu este un slab»: despre noua hristologie de la Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOU)
«Preotul» BOU Roman Grișciuc a exprimat o viziune complet nouă asupra lui Hristos, nu cea cu care toți sunt obișnuiți. Dar această nouă «hristologie» amintește de ceva. De ce anume?
```html
La sfârșitul lunii noiembrie 2025, „preotul” BOU Roman Grișciuk, în discursul său în fața ascultătorilor Academiei Teologice Volyn BOU, a prezentat, de fapt, o nouă „hristologie”.
Dar înainte de a vorbi despre sensul ei, merită să atragem atenția asupra a două momente. În primul rând, asupra personalității lui R. Grișciuk. Este o persoană care a organizat capturarea ilegală a numeroase biserici ortodoxe și a participat direct la acestea. Aceste capturări s-au remarcat prin cruzime și cinism. Au fost folosite polizoare și alte unelte. În declarațiile sale, Grișciuk promovează, de asemenea, violența, insultă oamenii, nu doar pe cei ortodocși, ci chiar și pe papa roman.
De exemplu, în iunie 2025, în timpul unei încercări de capturare a Catedralei Sfântul Duh din Cernăuți, el a spus că credincioșii BOU sunt „zombi care au ajutat la apărarea Rusiei” și a chemat indirect la distrugerea lor. Și când papa roman Leon al XIV-lea s-a pronunțat pentru pace în Ucraina, R. Grișciuk a declarat că papa „părea inteligent cât timp tăcea”, „acest papă s-a stricat și el, aduceți-l pe următorul!” și că catolicii vor doar să câștige bani.
Așadar, R. Grișciuk este o personalitate destul de odioasă, dacă nu chiar mai mult. Și unui astfel de om i se oferă o catedră la academia teologică, unde sunt instruiți candidații pentru funcții de conducere superioare în BOU. Adică, el este considerat un profesor demn pentru tinerii teologi BOU, iar opiniile sale sunt considerate acceptabile. Conducătorul BOU, Serghei (Epifanie) Dumenko, îl recompensează regulat pe R. Grișciuk cu distincții bisericești. Cu alte cuvinte, dacă „teologia” lui Grișciuk nu este încă învățătura oficială a BOU, este deja foarte aproape de a fi. Și acesta este al doilea aspect asupra căruia trebuie să ne concentrăm.
Icoanele cu Hristos – greșite?
Fiecare lector, vorbind în fața unei audiențe, încearcă să facă discursul său să fie viu și memorabil. Dar Grișciuk a exagerat clar aici.
.jpg)
Potrivit lui, a venit la academie pentru a distruge în mintea ascultătorilor „acea imagine a lui Hristos care a fost impusă de Patriarhia Moscovei și ortodoxia în versiunea sa din ultimele secole”.
„Dacă vă uitați la icoanele care îl înfățișează în principal pe Hristos ca pe un om rafinat, un om cu un cap disproporționat de mic, un corp subțire și degete lungi, buze mici, un loc mare unde ar trebui să fie creierul și ochii – undeva așa ni-l imaginăm pe Hristos. În înțelegerea noastră, este un om cu un astfel de aspect și încă cu coloana vertebrală îndoită, când capul iese în față. Și deja de la distanță știm că este un „tocilar” tipic”, a declarat Grișciuk.
Pasiunea pentru epatare este caracteristică multora. Dar a-l numi pe Mântuitorul „tocilar” este atât de peste limită, încât a provocat indignare chiar și în mediul „patriotic”. Pe multe resurse au apărut publicații critice, iar la Academia Volyn raportul despre discursul lui Grișciuk a fost șters.
În plus, nu este clar ce a vrut să spună Grișciuk când a vorbit despre impunerea imaginii lui Hristos de către Patriarhia Moscovei. Nu știm despre un stil special în reprezentarea Mântuitorului care să fie caracteristic doar Bisericii Ortodoxe Ruse.
Probabil, avea nevoie doar de un punct de plecare pentru a-și prezenta propria imagine „grișciukoviană” a lui Hristos.
Esența noii „hristologii” de la Grișciuk
Pe scurt, Grișciuk îl prezintă pe Hristos ca pe un fel de supererou care nu ezită să recurgă la violență și îi învinge pe toți oponenții săi. Citat: „Mântuitorul era o personalitate puternică, puternică, tare. Înțelepciunea sa este abilitatea de a intra în dialoguri, abilitatea de a ieși învingător din dialoguri. Adică nu evitarea conflictului, ci ieșirea învingător din conflict”.
Grișciuk consideră că imaginea lui Hristos ca miel blând și tăcut, mergând la sacrificiu, este greșită. Citat: „Hristos nu era deloc așa, ci o personalitate fizic puternică, rezistentă, un om care nu se sfia să folosească ceea ce noi astăzi numim înjurături sau chiar blesteme”. Așa înțelege Grișciuk mustrările adresate cărturarilor farisei. Iar din textul Evangheliei despre cum Hristos i-a alungat pe negustori din Templu, R. Grișciuk concluzionează că Mântuitorul nu se ferea de violență și mânuia bine biciul. În general, rezultă ceva de genul Rambo și alte personaje similare. Și, desigur, Grișciuk i-a îndemnat pe viitorii „preoți” BOU să ia exemplu din asta.
Hristosul Scripturii
Care este substituția aici? Substituția constă în faptul că, în locul lui Hristos blând și smerit, Biruitorul iadului și al morții, care a obținut această victorie fiind răstignit pe Cruce, ni se oferă un învingător războinic în conflicte pur umane. Grișciuk și cei asemenea lui încearcă să-i impună lui Iisus Hristos rolul de lider, un lider puternic, care îi învinge pe oponenții săi în sensul pământesc, uman. Acesta este rolul pe care iudeii au încercat să i-l impună lui Iisus din Nazaret și pe care El l-a refuzat în mod demonstrativ.
Întreaga Scriptură, atât profeții Vechiului Testament, cât și apostolii Noului Testament, toți mărturisesc despre blândețea Mântuitorului, despre lipsa Sa de răutate și smerenia Sa. Este o imagine complet opusă celei pe care încearcă să o impună ascultătorilor săi R. Grișciuk. Iată, de exemplu, ce scrie despre Hristos profetul Isaia: „Căci El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un lăstar dintr-un pământ uscat; nu avea nici frumusețe, nici strălucire; și noi L-am văzut, și nu era nimic în El care să ne
