Cum aleg noul Papă Roman?
De personalitatea noului pontif depinde foarte mult în lumea modernă. Inclusiv - și relațiile cu ortodocșii.
După moartea papei roman Francisc, nu doar catolicii, ci și creștinii din întreaga lume (mai mult, chiar și oamenii nereligioși) sunt preocupați de o întrebare - cine va deveni următorul pontif al Vaticanului? Căci, indiferent de ce ar spune cineva, papalitatea continuă să fie o instituție foarte influentă, nu doar religioasă, ci și politică. Și de cine va conduce Biserica Catolică depinde în mare măsură agenda politică a societății moderne. Prin urmare, am decis să conturăm măcar aproximativ persoanele care ar putea ocupa tronul papal în viitor. Dar înainte de a trece la candidaturi, să spunem câteva cuvinte despre cum se desfășoară alegerile Papei. Acest lucru ne va ajuta să înțelegem cât de politice pot fi rezultatele acestor alegeri și să evaluăm mai rațional șansele fiecărui candidat.
În prezent, în Biserica Catolică a început o perioadă numită „sede vacante”, care se traduce din latină ca „tron vacant”. Aceasta înseamnă că Papa Roman - capul Bisericii Catolice - a murit sau a demisionat (ceea ce se întâmplă extrem de rar; ultima dată a avut loc în 2013, când Benedict al XVI-lea și-a dat demisia de bunăvoie). De la acest moment, întreaga putere trece la Colegiul Cardinalilor. Dar, puterea lor este foarte limitată, iar sarcina principală este de a organiza alegerile unui nou pontif.
Conclavul papal (așa se numește procedura de alegere - din latină „cum clave”, „sub cheie”) va începe în termen de 15-20 de zile după moartea Papei Francisc. Să reamintim că cardinalii sunt ierarhii de vârf ai Bisericii Catolice, un fel de „senat” al Papei, care sunt numiți de către pontif. Cu toate acestea, nu toți pot vota la alegeri, ci doar acei cardinali care nu au împlinit 80 de ani la momentul conclavului. În plus, numărul cardinalilor care pot participa la eveniment este limitat - nu trebuie să fie mai mult de 120 de persoane. Este evident că nu toți locuiesc în Roma, ci vin din întreaga lume: din Europa, Africa, Asia, America Latină și SUA.
Locația desfășurării alegerilor este celebra Capelă Sixtină. Anume în acest edificiu cardinalii se închid (în sensul propriu) și sunt izolați cât mai mult de lumea exterioară. În timpul conclavului, le este interzis să folosească telefoanele, să iasă afară, să acorde interviuri. Se consideră că astfel nu vor putea fi influențați din exterior.
Cum se desfășoară votul?
Fiecare cardinal primește un buletin de vot pe care scrie numele celui pe care îl consideră demn să devină Papă. Buletinele sunt adunate într-un recipient special, numărate de o comisie și arse. Papa devine cel care a obținut două treimi din toate voturile. Dacă nimeni nu a obținut numărul necesar de voturi, din coșul de fum al Capelei Sixtine se ridică fum negru. Dacă se ajunge la consens - în fum se adaugă substanțe speciale, iar acesta devine alb.
De altfel, cardinalul ales poate refuza, ceea ce, după cum înțelegeți, se întâmplă extrem de rar. De exemplu, după conclav, au refuzat doar Cardinalul Hugo Roger (a refuzat în 1362) și cardinalul Robert Bellarmin (a refuzat în 1621). De asemenea, cardinalul Giovanni Colombo, în timpul conclavului din 1978, a dat de înțeles că va refuza papalitatea dacă va fi ales, ceea ce a influențat desfășurarea votului - Papa a devenit cardinalul Karol Wojtyła.
Așadar, după ce conclavul a ales papa, acesta își alege un nou nume și se îmbracă în sutana albă. Apoi, de pe balconul central al catedralei Sf. Petru, cunoscut sub numele de „Loggia (sau balconul) binecuvântării”, cardinalul protodiacon anunță catolicii din întreaga lume: „Annuntio vobis gaudium magnum: habemus Papam” („Vă anunț o mare bucurie: avem un papă”).
Imediat după anunț, pe balcon este adus un crucifix, iar apoi, pentru prima dată în noul său statut, apare alesul Papă Roman, care își rostește prima predică Urbi et Orbi („Către oraș (Roma) și lume”).
Catolicii cred că în alegerea Papei acționează Duhul Sfânt, care îndrumă mințile și inimile cardinalilor. Dar, în practică, procesul conclavului este, mai degrabă, un eveniment politic sau chiar geopolitic.
Uneori, pentru alegerea pontifului sunt necesare multe tururi de vot. Cel mai lung conclav din istorie a durat doi ani și 9 luni (1268-1271) în Viterbo, Italia. Atunci, neînțelegerile dintre cardinali, în special între facțiunile franceză și italiană, au dus la o situație de impas, până când autoritățile au început literalmente să demonteze acoperișul casei în care se aflau cardinalii, pentru a accelera procesul. De atunci a apărut tradiția de a închide conclavul. Dar, chiar și după aceasta, au existat cazuri în care papa nu a putut fi ales timp de ani - din cauza neînțelegerilor dintre cardinali.
Pentru că aproape întotdeauna cardinalii se împart în diferite „curente”: unii reprezintă aripa mai conservatoare, alții - aripa mai reformatoare. Așadar, cum va fi următorul Papă?
Reformator, dar nu radical
În primul rând, fiecare cardinal își va da votul pentru cel care, după părerea lui, împărtășește viziunea sa asupra misiunii Bisericii. În acest sens, nu poate exista o situație în care un susținător al ideilor „vestice” în probleme de morală (LGBT, avorturi, eutanasie etc.) să voteze pentru un cardinal care reprezintă o aripă tradițională și conservatoare.
De asemenea, majoritatea cardinalilor sunt convinși că noul Papă trebuie să continue politica, cel puțin, a ultimelor trei Pape: să fie orientat social, să manifeste loialitate față de migranți și să nu ia decizii prea radicale în probleme de doctrină. Chiar și Papa Francisc, în ciuda deciziilor destul de controversate în ceea ce privește „binecuvântarea” cuplurilor LGBT, nu a riscat să schimbe în acest sens învățătura Bisericii. Acest lucru va fi așteptat și de la noul Papă. Totuși, având în vedere faptul că Biserica Catolică a avansat destul de mult în ultimele 40 de ani în problemele morale (în anii '90 nici nu se putea gândi la slujbe pentru homosexuali), se poate presupune că cardinalii vor continua să urmeze această tendință și vor alege un reformator moderat.
Legături personale și încredere
Este absolut clar că foarte des voturile sunt date pur și simplu pentru persoana pe care o consideră prieten. Fiecare cardinal își dorește ca noul Papă să nu împărtășească doar viziunile sale asupra vieții, ci să fie și apropiat de el, să asculte sfaturile sale.
De asemenea, va avea o importanță semnificativă capacitatea noului Papă de a uni Vestul și Estul, clerul și laicii, politica și religia (ceea ce este extrem de important pentru Vatican).
De aceea, se va vota pentru un „diplomat”, pentru o persoană bine cunoscută pentru viziunile sale și capabilă de compromisuri. Ideal ar fi ca următorul pontif să aibă experiență atât în Curia Romană (într-o funcție administrativă în Vatican
