În Biserica Română au fost slăvite două icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului
În Patriarhie s-a menționat că proslăvirea icoanelor este îndreptată spre întărirea credinței poporului și păstrarea moștenirii spirituale a Bisericii Ortodoxe Române.
Pe 30 septembrie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul unei ședințe prezidate de Patriarhul Daniel, a decis includerea în calendarul bisericesc a sărbătoririi în cinstea a două icoane făcătoare de minuni ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Despre aceasta informează agenția de știri Basilica.ro.
Pomenirea icoanei Maicii Domnului de la Craiova va fi sărbătorită pe 30 august, iar icoana din mănăstirea Dintr-un Lemn – pe 21 iulie. Sinodul a aprobat textele liturgice ale slujbelor și acatistelor dedicate acestor icoane și a hotărât includerea lor în Sinaxarul Bisericii Române.
Icoana Maicii Domnului de la Craiove, cunoscută sub numele de „Madona din Dud”, se află în biserica Adormirii Maicii Domnului din centrul orașului Craiova. Conform tradiției bisericești, sfânta icoană a fost găsită în mod miraculos în ramurile unui dud, pe locul unde ulterior a fost construită biserica. De atunci, icoana s-a făcut cunoscută prin numeroase minuni și vindecări.
Icoana Maicii Domnului din mănăstirea Dintr-un Lemn (în traducere din română – „Dintr-un singur lemn”) din județul Vâlcea, conform tradiției, a fost găsită de păstorul Radul în trunchiul unui stejar, din care a construit prima biserică a mănăstirii. Icoana de mari dimensiuni – aproximativ un metru și jumătate în înălțime și un metru în lățime – este venerată ca una dintre cele mai vechi din România.
Potrivit bizantinistului care a studiat icoana în 1929, aceasta ar fi putut fi creată în secolul al IV-lea după modelul icoanelor atribuite apostolului și evanghelistului Luca. Credincioșii mărturisesc despre numeroase vindecări și minuni care se săvârșesc prin rugăciunile în fața ei.
Decizia Sinodului de a proslăvi icoanele, așa cum au subliniat în Patriarhie, reflectă dorința Bisericii de a întări credința poporului și de a păstra legătura vie cu moștenirea spirituală a ortodoxiei românești.
UJO a scris despre cuvintele Patriarhului Daniel că viitorul Europei este posibil doar prin păstrarea fundamentelor sale spirituale și recunoașterea rolului principal al credinței creștine.
