UE pune sub semnul întrebării viitorul european al Moldovei din cauza persecuțiilor asupra Bisericii

În Uniunea Europeană crește îngrijorarea cu privire la încălcările libertății religioase în Moldova, ceea ce ar putea afecta statutul său de candidat la aderarea la UE, raportează publicația «Moldavskie vedomosti». 

Conform informațiilor publicației, motivul scandalului politic a fost recenta împiedicare a pelerinajului arhiepiscopului Marchel la Ierusalim de Paște — fără explicații, precum și rapoartele ulterioare despre represiunile împotriva clerului și credincioșilor Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Conform informațiilor mass-media moldovenești, în ultimele luni în țară se înregistrează confiscări de icoane, percheziții ale pelerinilor, amenzi pentru participarea la slujbe și presiuni administrative asupra parohiilor aflate sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Moldova, canonic legată de Patriarhia Moscovei.

Pe fondul acestor evenimente, deputata belgiană a Parlamentului European Barbara Bonte (grupul «Patrioții pentru Europa») a trimis o solicitare oficială Comisiei Europene cu întrebarea, «dacă o astfel de țară corespunde valorilor europene în general».

În document, se subliniază: solicitarea se referă la atitudinea autorităților din Moldova față de cler și enoriași, legate de Biserica Ortodoxă Rusă. Aceste acțiuni ridică serioase îndoieli cu privire la angajamentul Moldovei față de principiile și standardele europene fundamentale în domeniul drepturilor omului.

Motivul solicitării a fost raportul organizației lituaniene pentru drepturile omului Žmogaus teisių apsauga («Protecția drepturilor omului»), prezentat în timpul celei de-a 59-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva. 

În document se vorbește despre deteriorarea situației creștinilor ortodocși din Republica Moldova, care este «rezultatul politicii discriminatorii promovate de autoritățile din Moldova față de Biserica Ortodoxă a Republicii Moldova, canonic legată de Biserica Ortodoxă Rusă». 

Apărătorii drepturilor omului au subliniat că «dreptul internațional și legislația națională a țărilor care au ales calea democratică și pretind respectarea drepturilor omului pe teritoriul lor, nu permit interzicerea legăturilor organizaționale sau canonice între organizațiile religioase și organele lor centrale». 

«Din punct de vedere al dreptului și democrației, a interzice sau a restricționa activitatea Bisericii exclusiv pe baza apartenenței sale la o anumită țară, chiar dacă această țară este Federația Rusă, este imposibil și ilegal», se spune în document. 

Apărătorii drepturilor omului au îndemnat, de asemenea, statele «să găsească determinarea de a se abține de la persecutarea sau discriminarea credincioșilor ale căror legături religioase și canonice istorice cu centrele lor sunt o parte integrantă a libertății lor religioase și a dreptului la libertatea convingerilor». 

În document se mai spune că «indiferent de cât de mult doresc unii politicieni din țări precum Ucraina, Estonia sau Republica Moldova să favorizeze anumite confesiuni religioase pentru câștig politic și să limiteze drepturile altora, acuzându-i nejustificat de orientare «pro-moscovită» și folosind o retorică plină de ură pentru a-și crește propriul rating politic, o astfel de politică trebuie abandonată în favoarea respectării drepturilor omului, indiferent de tendințele politice sau obiectivele electorale».

«Dacă politicienii vor continua să meargă pe calea diluării legislației, protejând selectiv drepturile unor grupuri religioase, naționale sau etnice, acest lucru nu va face decât să agraveze diviziunea socială, confruntarea și ura. Mai rău, va crea impresia că astfel de infracțiuni, cum ar fi raidurile în biserici, atacurile asupra credincioșilor și violența necontrolată împotriva celor pe care propaganda politică de stat îi numește «pro-ruși» sau «dușmani ai poporului», sunt acceptabile și chiar justificate», consideră apărătorii drepturilor omului.

Ei au subliniat, de asemenea, că «autoritățile politice trebuie să facă distincția între responsabilitatea juridică personală, care trebuie aplicată doar persoanelor găsite vinovate de o instanță independentă, și critica politică, care nu trebuie să ducă la discriminare sau să fie susținută de instituțiile statului în detrimentul drepturilor și intereselor legitime ale grupurilor religioase protejate». 

«Încercările de a impune responsabilitatea colectivă tuturor credincioșilor pentru declarațiile sau acțiunile liderilor religioși din alte țări sau de a considera apartenența canonică sau organizațională la Biserica Ortodoxă Rusă ca bază pentru persecuție sau privare de drepturi, reprezintă în mod clar discriminare și încălcări ale drepturilor omului», se spune în document.

Anterior, SPJ a scris că la ONU s-a raportat că radicalii atacă credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene și le ocupă bisericile.