Biserica Estoniei a depus o plângere la CEDO în legătură cu persecuția autorităților
După examinarea preliminară a cazului, Curtea Europeană a clasificat aceste plângeri în categoria cazurilor potențiale cu semnificație publică serioasă.
Biserica Ortodoxă Creștină a Estoniei și mănăstirea Pühtitsa au depus plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului după ce, potrivit acestora, au fost epuizate căile interne de atac juridic. Despre aceasta a informat publicația Postimees.
Motivul pentru apel a fost o declarație politică adoptată de Riigikogu pe 6 mai 2024, în care Patriarhia Moscovei a fost declarată o instituție care sprijină agresiunea Federației Ruse. Conform explicațiilor oferite ulterior de Riigikogu, această declarație se aplică și Bisericii și mănăstirii estoniene.
În legătură cu aceasta, ei s-au adresat instanței administrative pentru a elimina consecințele juridice și a-i exclude din lista susținătorilor războiului.
«Dacă Riigikogu, făcând o astfel de declarație, nu s-a asigurat că aceasta nu afectează organizațiile religioase înregistrate în Estonia, care operează conform legilor statului, și nu provoacă o atitudine ostilă față de acestea, iar sistemul judiciar nu s-a considerat competent să examineze pe fond plângerile împotriva declarației politice a parlamentului, atunci aceasta creează o situație periculoasă în care o persoană nu are niciun mijloc de protecție juridică împotriva declarațiilor politice nedrepte și ostile», – au explicat avocații care reprezintă biserica și mănăstirea.
În plângerile depuse la CEDO, reclamanții văd o încălcare de către Republica Estonia a articolelor 9 (libertatea de gândire, conștiință și religie) și 11 (libertatea de întrunire și asociere) din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Biserica și mănăstirea nu sunt de acord cu poziția Riigikogu, conform căreia o declarație politică adresată unui subiect străin poate afecta organizațiile religioase înregistrate în Estonia.
«După examinarea preliminară a cazului, CEDO nu numai că a recunoscut plângerile ca fiind admisibile, dar a și decis că acestea ridică probleme importante de interpretare și aplicare a Convenției, care necesită o examinare urgentă. Curtea a clasificat aceste plângeri ca fiind cazuri potențiale cu semnificație publică serioasă (impact cases). Republicii Estonia i s-a cerut să-și prezinte poziția în acest caz, precum și să-și exprime opinia cu privire la posibilitatea încheierii unui acord amiabil», – au adăugat avocații.
Potrivit avocaților, «această decizie arată clar că, în actuala situație geopolitică, libertatea de religie și libertatea de asociere merită aceeași protecție ca și considerațiile de securitate».
UJO a informat mai devreme că președintele Karis a vetoat de două ori legea care vizează Biserica Ortodoxă Creștină Estoniană.
