Președintele Estoniei a respins pentru a doua oară legea anticlericală
Președintele Karis nu a aprobat versiunea Legii cu privire la biserici, adoptată de parlament în aprilie, considerând-o contrară Constituției.
Pe 3 iulie 2025, pe site-ul oficial al Riigikogu a fost publicat un anunț că președintele Estoniei a refuzat din nou să promulge așa-numita Lege privind bisericile și parohiile, care prevede posibilitatea încetării forțate a legăturilor organizațiilor religioase cu structurile străine.
Președintele Estoniei, Alar Karis, nu a aprobat versiunea Legii privind bisericile și parohiile adoptată de parlament în aprilie, considerând-o contrară Constituției. Având în vedere observațiile sale, Riigikogu a pregătit o nouă redacție și a adoptat-o în a treia lectură pe 18 iunie. Totuși, și această variantă actualizată președintele a refuzat să o promulge.
«Deși Riigikogu a adus unele modificări textului legii, acestea s-au dovedit a fi insuficiente. Legea continuă să contravină la trei articole din Constituție și limitează disproporționat libertatea de asociere și de religie», a remarcat președintele.
În opinia președintelui, formulările referitoare la conceptele de «amenințare» și «legături cu structurile străine» rămân prea vagi și pot afecta comunități care nu reprezintă un pericol real: «Conform textului, este suficient ca cineva să fi justificat violența cu decenii în urmă. Astfel, sub incidența legii intră și acele comunități religioase, interzicerea legăturilor cu care nu corespunde clar scopurilor legii», a adăugat el.
Președintele Estoniei, Alar Karis, a atras de asemenea atenția asupra faptului că în nota explicativă se menționează direct dorința nu doar de a reglementa relațiile administrative, ci și de a aborda chestiuni de doctrină și practică religioasă: «În nota explicativă a legii se spune direct că, pe lângă reglementarea relațiilor administrative, există dorința de a controla și învățătura bisericească și ritualurile religioase», a subliniat el.
Pe lângă legea privind Biserica, președintele Karis a refuzat de asemenea să promulge așa-numita Lege privind super-baza de date. El a indicat că în sistem se planifica includerea informațiilor despre convingerile religioase. Potrivit lui, în lucrul cu astfel de informații sensibile sunt necesare garanții clare de protecție a drepturilor cetățenilor.
Astfel, ambele legi au fost returnate în parlament pentru revizuire ulterioară.
Biserica Ortodoxă Estoniană (BOCE) a reamintit că legea adoptată de parlament, înpofida modificărilor, continuă să încalce Constituția, limitează libertatea de religie și interferează în viața internă a organizațiilor religioase.BOCE a subliniat că legea este îndreptată în primul rând împotriva Bisericii lor, deoarece prevede renunțarea la legăturile cu Patriarhia Moscovei, iar propunerile de trecere sub jurisdicția Constantinopolului sunt exprimate pe fondul presiunii legislative, ceea ce exclude posibilitatea unui dialog liber și canonic.
UJO a scris mai devreme că în Biserica Estoniană s-a exprimat speranța că președintelel statului va lua o decizie echilibrată în apărarea libertății de religie.
