Apelul Bisericii Ortodoxe Ucrainene către comunitatea internațională

Reprezentanța Bisericii Ortodoxe Ucrainene pe lângă organizațiile internaționale europene a făcut o declarație oficială cu privire la Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice în contextul dreptului internațional și al standardelor OSCE. Textul declarației a fost publicat de Departamentul de Informare și Educație al Bisericii Ortodoxe Ucrainene luni, 31 mai 2021.

În declarația însoțită de documente juridice și mărturii ale credincioșilor, Reprezentața Bisericii Ortodoxe Ucrainene atrage atenția comunității internaționale asupra încălcărilor drepturilor credincioșilor din Ucraina și explică câteva dintre pozițiile Bisericii cu privire la problemele cheie discutate la nivel internațional și național.

UJO citează textul integral al declarației.

DECLARAȚIA

Reprezentaței Bisericii Ortodoxe Ucrainene pe lângă organizațiile internaționale europene cu privire la anumite aspecte legate de situația Bisericii Ortodoxe Ucrainene în contextul dreptului internațional și al standardelor OSCE

Reprezentanța Bisericii Ortodoxe Ucrainene pe lângă organizațiile internaționale europene, reacționând la încălcările drepturilor creștinilor ortodocși din Ucraina, și anume: continuarea atacurilor organizate asupra bisericilor, infracțiunile grave împotriva credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene (în continuare – BOU), blocarea înregistrării statutelor și restricționarea drepturilor civile ale organizațiilor religioase ale BOU prin legea redenumirii forțate, diseminarea discursurilor de ură în mass media împotriva clerului și laicilor BOU, atrage atenția comunității internaționale și consideră că este necesar să fie clarificate unele poziții ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu privire la problemele discutate la nivelul dreptului internațional și național:

1. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene și Soborul Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la faptele încălcării drepturilor credincioșilor BOU, precum și cu privire la politica discriminatorie promulgată de autorități la diferite niveluri. În același timp, un număr de funcționari de stat, lideri religioși, precum și mass media continuă să promoveze teza conform căreia comunitățile BOU își schimbă jurisdicția canonică în mod benevol. Evaluând aceste afirmații false, trebuie remarcat faptul că aproape 500 de biserici ale confesiunii noastre au fost acaparate sau reînregistrate ilegal începând cu anul 2015. În timpul acaparării bisericilor, de exemplu, în Zadubrovca, Katerinovka, Pticea, au fost comise crime multe grave, de la care au suferit foarte mulți credincioși ai BOU. Mai mult, numărul mărturiilor și apelurilor publice ale credincioșilor cu privire la astfel de infracțiuni grave este atât de mare, încât faptul încălcării în masă a drepturilor omului asociate cu raidurile bisericești nu necesită nicio anchetă specială. În ceea ce privește determinarea caracterului juridic al acșiunilor ambelor părți într-un anumit conflict, schema de atacuri bisericești aplicată la bisericile BOU și implementată în prezent în Ucraina are loc atât prin sechestrarea directă fără documentație justificativă, cât și prin reînregistrarea ilegală a comunității în favoarea "Bisericii Ortodoxe a Ucrainei" (denumită în continuare "BOaU") în temeiul ordinelor administrațiilor regionale de stat. În acest caz, acțiunile de înregistrare se desfășoară pe baza unei decizii a persoanelor care nu fac parte din organele de conducere ale comunității reînregistrată, dar sunt fie rezidenți ai unei comunități teritoriale, fie străini. Falsul documentar în cadrul acestei scheme prevede transmiterea către organul de stat a proceselor verbale ale unei adunări parohiale privind transferul comunității către o altă confesiune, semnată de persoane care de fapt nu au dreptul legal să semneze nimic. Acest proces verbal fals, din păcate, este acceptat de administrația regională de stat pentru implementare (reînregistrarea) fără vreoo anchetare și fără a ține seama de drepturile și interesele comunității BOU, ceea ce duce în continuare la confruntări în jurul bisericii. În această situație, credincioșii BOU, care pierd efectiv controlul asupra persoanei juridice, trebuie să demonstreze în instanță componența personală a membrilor comunității lor,  separând falsurile. În același timp, este necesar să spunem că promovarea consultativă și administrativă a acestei scheme se bazează pe faptul că locuitorii unei anumite localități au convingerea fermă că doar ei, dar nu membrii unei comunități concrete a BOU, au dreptul de a decide cu privire la apartenența acesteia la o anumită confesiune. Ideea că dreptul de a schimba confesiunile aparține rezidenților unei comunități teritoriale a fost întărită de parlamentari și oficiali de rang înalt, care au pus bazele confiscărilor forțate ale bisericilor BOU, inclusiv de organizațiile naționaliste. În consecință, teza larg răspândită despre existența "tranzițiilor voluntare" ale comunităților BOU către o altă confesiune este în afara realității și reprezintă o parte a strategiei de raid bisericesc.

2. Dreptul internațional condamnă orice formă de manifestare a intoleranței, discriminării, incitării la ostilitate față de un grup unit pe motive rasiale, etnice sau religioase. Infracțiunile împotriva acestui grup includ o retorică ostilă sau acuzatoare în legătură cu întregul grup de credincioși sau cu întreaga confesiune, indiferent de persoanele individuale și fără nicio dovadă legală a comportamentului inadecvat al reprezentanților grupului de victime. Acuzațiile politice împotriva BOU că ar desfășura activități anti-ucrainene, reflectate în declarațiile funcționarilor de stat, apelurile deputaților de diferite niveluri, aprobate prin decizii ale organelor locale de auto-guvernare, sunt o manifestare clară a instigării la ură și a incitării la intoleranță față de întreaga BOU la nivel de stat. Un exemplu – corpul central al puterii de stat a Ucrainei în sfera religiei a acuzat ierarhia, clerul și întreaga confesiune a BOU de sprijinirea separatismului și a activităților anti-ucrainene, cerând de la caceastă confeciune multimilionară să formeze poziții publice asupra conflictului geopolitic, asupra Crimeii, Donbasului, care de fapt nu se referă nici la religie, nici la sarcinile BOU – ele țin de planul politic și al credințelor individuale ale fiecărei persoane, mai degrabă decât de întreaga confesiune în ansamblu. Este de remarcat faptul că acuzațiile enumerate mai sus, exprimate prin decizii, declarații și publicații ale funcționarilor de nivel înalt, deputaților, organizațiilor guvernamentale, nu au fost niciodată confirmate în niciun fel prin deciziile organelor de aplicare a legii. Prin urmare, acestea sunt doar speculații, judecăți ale indivizilor care, totuși, sunt înzestrați cu putere și prin urmare, au un impact negativ asupra conturării opiniei publice în raport cu turma multimilionară a BOU. Tocmai aceste tipare de propagandă modelează opiniile populației și, în special, ale organizațiilor radicale, care obțin informații din declarațiile oficialilor de stat, ale deputaților și mass media despre posibilitatea și chiar încurajarea săvârșirii infracțiunilor împotriva credincioșilor BOU. Pe baza faptelor enumerate, există o tendință constantă deplorabilă în Ucraina de a ofensa credincioșii BOU prin etichetarea lor ca adepți ai unei anumite poziții geopolitice, a ideologiei "lumii rusești" și a politicii Federației Ruse. De exemplu, în publicațiile și studiile Institutului Național pentru Studii Strategice, creat prin decizia președintelui Ucrainei și responsabil cu sprijinul științific al activităților președintelui Ucrainei, Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, „ Biserica Ortodoxă a Ucrainei "este numită" un simbol al independenței spirituale a Ucrainei ", în timp ce" Biserica Ortodoxă Ucraineană "- un conducător al propagandei de la Kremlin și un mecanism pentru distrugerea unității naționale a Ucrainei. Această tendință nu numai că nu respectă dreptul internațional, care interzice direct astfel de politici, dar este, de asemenea, periculoasă din punct de vedere social, deoarece ideologiile nereligioase aparțin sferei convingerilor personale ale unei anumite persoane și nu au nimic comun cu practica religioasă. La urma urmei, BOU este o organizație care oferă turmei sale îndrumare exclusiv duhovnicească pentru mântuirea și unirea credincioșilor cu Domnul Dumnezeu Iisus Hristos.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că comunitatea internațională condamnă nu numai incitarea la ură religioasă, ci și orice retorică a funcționarilor care vizează evaluarea negativă a activităților unei anumite confesiuni religioase. Credem că astfel de declarații sunt adecvate numai în raport cu anumite persoane, atâta timp cât există dovezi că au comis infracțiuni sau dacă o confesiune religioasă la nivelul deciziilor și documentelor sale fundamentale desfășoară activități ilegale. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă de acest gen cu privire la BOU. Având în vedere cele menționate mai sus, amintim care sunt angajamentele și obligațiile internaționale ale statului Ucraina de a proteja drepturile omului pe teritoriul său, care este o condiție prealabilă pentru suveranitatea statului. În special, conform Raportului special al ONU pentru libertatea religiei și credinței, "Planul de acțiune Rabat solicită în mod specific liderilor politici și religioși să se pronunțe ferm și prompt împotriva intoleranței, stereotipurilor discriminatorii și  cazurilor de incitare verbală la ură. De asemenea, ei trebuie să se abțină de la utilizarea mesajelor de intoleranță sau a expresiilor care pot incita la violența religioasă și pot duce la manifestări de ură religioasă colectivă" (Paragraful 62, Raportul special al ONU pentru libertatea religiei și credinței, A/HRC/25/58). Conform paragrafului 2 al Comentariului general al CDU al ONU (sesiunea a 37-a a CDU a ONU, 1989) "în conformitate cu paragraful 2 al articolului 20, statele membre ale ONU sunt obligate să interzică prin lege orice acțiune în care duce la ură naționale, rasială sau religioasă, care constituie incitare la discriminare". Prin urmare, BOU așteaptă ca funcționarii de stat din Ucraina să respecte aceste prevederi, confirmate în mod repetat de diplomații ucraineni la diferite evenimente internaționale.

3. După cum s-a menționat mai sus, BOU și-a formulat atitudinea de acțiunile Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului din perspectiva dreptului canonic. În același timp, acțiunile pentru crearea în Ucraina a asociației religioase "Biserica Ortodoxă a Ucrainei" pe baza Tomosului emis de Patriarhul Constantinopolului, implică în mod evident o discriminare sporită și o presiune asupra BOU datorită privilegiilor acordate acestei confesiuni de către autorități și nivelului înalt al propagării urii față de BOU. Dacă autoritățile de stat din Ucraina ar fi asigurat schimbarea voluntară a apartenenței confesionale și nu ar fi acordat preferințe BOaU, crearea noii structuri religioase nu s-ar fi soldat cu ciocniri tragice în jurul comunităților BOU, care sunt forțate să își schimbă jurisdicția de către diferite forțe politice și organizații radicale. Evident, Ucraina nu îndeplinește recomandările ONU privind inadmisibilitatea bisericilor privilegiate: "Orice stat trebuie să ofere un cadru deschis, să elimine preferințele exclusive, iar pluralismul religios sau al credințelor să se desfășoare liber și fără discriminare. Mai presus de toate, ceea ce trebuie depășit este o înțelegere în care statul se identifică cu o anumită religie sau credință în detrimentul unui tratament egal și nediscriminatoriu al adepților altor convingeri" (par. 37 din Raportul ONU). Astfel, structurii nou create "BOaU" i s-a acordat în mod preferențial complexul bisericilor în cinstea Sfintei Sofia de la Kiev, în timp ce încercările repetate ale BOU de a obține drepturi similar au fost ignorate. Structurile BOU din alte regiuni ale Ucrainei se confruntă cu restricții similare ale drepturilor lor, în special în ceeea ce privește alocarea de terenuri comunitățilior BOU pentru construirea de biserici, precum și prin realizarea altor drepturi legale care sunt blocate în prezent din motive politice.Este de remarcat faptul că procesul așa-numitelor "tranziții" ale comunităților BOU în subordinea "BOaU" la ordinul autorităților centrale și regionale primește un sprijin administrativ substanțial, în timp ce structurile de stat de cel mai înalt nivel demonstrează în mod deschis o poziție privilegiată a BOaU. Astfel, în publicațiile și studiile Institutului Național pentru Studii Strategice, creat prin decizia Președintelui Ucrainei și responsabil cu sprijinul științific al activităților Președintelui Ucrainei, ale Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, BOaU este numită "simbolul independenței spirituale a Ucrainei", în timp ce BOU este numită "conductorul propagandei Kremlinului și al mecanismului de distrugere a unității naționale a Ucrainei".
4. Un punct semnificativ în problemele descrise mai sus este atitudinea credincioșilor BOU față de actul Patriarhiei Constantinopolului privind acordarea Tomosului noii asociații religioase "Biserica Ortodoxă a Ucrainei", pe care o consideră o încălcare a normelor canonice și internaționale. Prin Rezoluția Soborului de Episcopi, BOU și-a exprimat poziția cu privire la aceste acțiuni, după ce a stabilit că decizia Sfântului Sinod al Patriarhiei Constantinopolului din 11 octombrie 2018 privind acordarea Tomosului de autocefalie BOaU este invalidă și are forță canonică. Crimele în masă împotriva credincioșilor BOU, precum și politica discriminatorie a statului ne permit să concluzionăm că politica Patriarhiei Constantinopolului a creat condiții serioase pentru încălcarea tot mai mare a drepturilor omului în Ucraina în domeniul religios.
5. Având în vedere faptele enunțate la paragrafele 4 și 5 ale acestei declarații, cetățenii credincioși ortodocși ai Ucrainei nu pot fi persecutați și acuzați că au incitat la ură religioasă dacă își declară atitudinea față de acțiunile Patriarhului Constantinopolului și "ierarhia" "Bisericii Ortodoxe a Ucrainei", punând la îndoială canonicitatea și harul acesteia din urmă, și consideră că acțiunile Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului privind "problema ucraineană" sunt distructive și duc la divizarea Ortodoxiei ecumenice. O astfel de poziție cu privire la acțiunile Patriarhiei Constantinopolului în Ucraina este împărtășită de întreaga BOU. Mai mult, interzicerea milioanelor de credincioși să-și apere poziția reprezintă o încălcare a dreptului internațional, inclusiv a art. 10 din Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 19 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice. În consecință, "închiderea" credincioșilor UOC este o restricție ilegală a libertății de exprimare și, prin urmare, constituie o infracțiune. De fapt, deciziile Patriarhiei Constantinopolului cu ​​privire la "problema ucraineană" au fost evaluate de comunitatea internațională și națională numai pe baza publicațiilor media, a declarațiilor unor politicieni și a textului Tomosului privind acordarea autocefaliei și restabilirea clericilor "BOU-PK" și "BOAU" în demnitatea lor canonică. Publicarea comunicatului pe site-ul Patriarhiei de Constantinopol ca sursă media a faptului împlinit pe „problema ucraineană” nu permite evaluarea conformității acestor decizii cu procedurile legale și canonice obligatorii prin pregătirea unor astfel de documente. Acțiunile Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului de a prezenta Tomosul deja semnat în mod solemn, pentru completarea acestuia cu semnăturile membrilor Sfântului Sinod, dau naștere, de asemenea, la îndoieli și uimire. Toate aceste fapte indică posibile încălcări grave ale legii în timpul pregătirii și adoptării deciziilor privind "problema ucraineană", care pun sub semnul întrebării legitimitatea acestora.
6. Având în vedere faptele enunțate la paragrafele 4 și 5 ale acestei declarații, cetățenii credincioși ortodocși ai Ucrainei nu pot fi persecutați și acuzați că au incitat la ură religioasă dacă își declară atitudinea față de acțiunile Patriarhului Constantinopolului și "ierarhia" "Bisericii Ortodoxe a Ucrainei", punând la îndoială canonicitatea și harul acesteia din urmă, și consideră că acțiunile Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului privind "problema ucraineană" sunt distructive și duc la divizarea Ortodoxiei ecumenice.

O astfel de poziție cu privire la acțiunile Patriarhiei Constantinopolului în Ucraina este împărtășită de întreaga BOU. Mai mult, interzicerea milioanelor de credincioși să-și apere poziția reprezintă o încălcare a dreptului internațional, inclusiv a art. 10 din Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 19 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice. În consecință, "închiderea" credincioșilor UOC este o restricție ilegală a libertății de exprimare și, prin urmare, constituie o infracțiune.

7. Așa-numita "lege privind redenumirea", adoptată de Parlamentul Ucrainei (nr. 2662-VIII din 20.12.2018), care a determinat obligativitatea tuturor organizațiilor religioase ale BOU de a-și schimba denumirea istorică, inclusiv informațiile despre subordonarea statului recunoscut în Ucraina drept țara agresor, este un exemplu viu de discriminare, restricționare a libertății religioase, precum și o modalitate de a-i obliga pe credincioșii BOU să renunțe la identitatea lor canonică și istorică. În plus, această lege stabilește de fapt o nouă obligație pentru comunitățile de credincioși care și-au exercitat anterior dreptul de a alege liber numele structurii lor religioase. Dreptul de a alege numele face parte din libertatea religioasă; prin urmare, orice restrângere sau impunere de obligații și restricții suplimentare contravine articolului 22 din Constituția Ucrainei, care interzice în mod explicit reducerea domeniului de aplicare a drepturilor existente prin legile noi. În acest context, sunt relevante dispozițiile articolului 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile politice și civile, care asigură dreptul de a profesa credința și de a practica propria religie în mod liber, inclusiv libertatea de a alege numele istoric unic, fără nici o constrângere. Trebuie să se acorde atenție și dispozițiilor Cadrului de analiză, elaborat de secretariatul general al ONU, care vizează, în special, prevenirea genocidului. Potrivit acestui document, marcarea unui grup de persoane din motive religioase sau de altă natură, alături de discriminarea acestui grup, este un semn al crimelor de masă iminente din țară și al eșecului în protejarea drepturilor omului în regiune. În acest sens, "legea privind redenumirea" BOU este o încercare de a crea pentru credincioșii celei mai mari confesiuni din Ucraina o imagine a "marionetelor" statului agresor, cu scopul de a-i defini ca dușmani ai Ucrainei pe cei care demonstrează loialitate față de Biserica Ortodoxă Ucraineană. O astfel de etichetare este, fără îndoială, nu numai un act de discriminare, dar și un mijloc de a comite noi infracțiuni împotriva persoanelor care se asociază cu BOU.

8. BOU are o relație istorică, canonică și duhovnicească multiseculară cu Biserica Ortodoxă Rusă (în continuare – BORu). BOU nu se află sub autoritatea administrativă a BORu, dar este o Biserică autoguvernată, cu centrul său de conducere în capitala Ucrainei – Kiev. Statutul de independență în conducere a fost acordat BOU prin decizia Soborului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse din 25-27 octombrie 1990. BOU are propriul său Primat, care este ales prin libera exprimare a voinței episcopatului ucrainean; Sfântul Sinod, care își alege în mod independent episcopii, deschide noi eparhii și mănăstiri. BOU este liberă să desfășoare orice activitate administrativă, financiară și economică.

BOU a declarat în repetate rânduri că statutul său este suficient pentru desfășurarea activităților religioase în Ucraina, ceea ce este, de asemenea, în conformitate cu dreptul credincioșilor de a alege în mod liber confesiunea pe care doresc să o practice. În acest sens, necesitatea de a schimba statutul credincioșilor BOU sub presiunea unor persoane din exterior, inclusiv a funcționarilor și a politicienilor, nu poate implica niciun fel de constrângerea. Este imperativ ca statutul deja existent și numele organizației religioase să fie păstrate în Ucraina.

9. Prin prezenta declarație, Reprezentanța BOU pe lângă organizațiile internaționale europene își exprimă recunoștința față de structurile internaționale care și-au arătat îngrijorarea cu privire la problemele BOU, în special d-lui Ahmed Shaheed, raportorul special al ONU privind libertatea de religie sau credință, reprezentanților OSCE și organizațiilor pentru drepturile omului, care reflectă faptele încălcărilor drepturilor credincioșilor în rapoartele, discursurile și comentariile lor. Este de remarcat faptul că în Comunicările a 4 raportori speciali ai ONU către Guvernul Ucrainei din 30 octombrie 2018 privind încălcările drepturilor credincioșilor constituie o etapă importantă pentru atragerea atenției internaționale asupra acestei probleme. Sperăm că ONU va continua să ancheteze plângerile individuale ale credincioșilor BOU privind cazurile de acaparări ale bisericilor și alte încălcări ale drepturilor lor, precum și încheierile juridice cu privire la "legea privind redenumirea Bisericii". Reprezentața BOU pe lângă organizațiile internaționale europene își exprimă recunoștința față de ONU pentru decizia sa oportună, ca parte a "măsurilor provizorii" privind inadmisibilitatea evacuării forțate a comunității religioase a BOU de către organismele de stat din Ivano-Frankivsk, și speră că astfel de decizii vor fi adoptate în continuare. Reacția structurilor internaționale, în special a celor cu mandate juridice internaționale care vizează protejarea drepturilor credincioșilor și reducerea atitudinilor discriminatorii, inclusiv din partea funcționarilor publici, ar trebui, fără îndoială, să faciliteze îmbunătățirea politicii țării față de organizațiile religioase.

Reprezentanța BOU pe lângă organizațiile internaționale europene aduce pozițiile menționate mai sus cu privire la problemele majore cu care se confruntă BOU în atenția UNHRC, UNCHR, OSCE, Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Reprezentantului pentru libertatea mass media în regiunea OSCE, Raportorului special al ONU pentru libertatea religioasă și de credință, APCE, parlamentariilor UE, Comitetului UE împotriva discriminării, Ambasadorului special al UE pentru promovarea libertății de religie sau credință în afara UE, organizațiilor internaționale pentru drepturile omului, reprezentanților comunității jurnalistice.

UJO a raportat că în perioada 18-19 mai 2021, șeful Reprezentanței BOU pe lângă organizațiile internaționale, episcopul Victor (Koțaba) a vorbit în cadrul unei ședințe OSCE despre formarea unei tendințe spre săvârșirea crimelor pe motive religioase în Ucraina.