În București, Patriarhii Bartolomeu și Daniel au sfințit cea mai mare biserică din lume

La 26 octombrie 2025, în capitala României a avut loc ceremonia solemnă de sfințire a iconografiei mozaice a Catedralei Mântuirii Neamului – cel mai înalt lăcaș ortodox din lume. Slujba a fost condusă de Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu și Patriarhul României Daniel.

La ceremonie au participat 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La eveniment au fost invitați 2,5 mii de oaspeți oficiali, iar aproximativ 8 mii de persoane au urmărit slujba pe ecranele instalate în piața din fața catedralei. Printre oaspeții de onoare s-au numărat președintele României Nicușor Dan și președintele Moldovei Maia Sandu.

Sfințirea picturii catedralei a devenit evenimentul central al anului jubiliar 2025 pentru Biserica Ortodoxă Română, care marchează 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei și 100 de ani de la înființarea Patriarhiei.

Catedrala Mântuirii Neamului, situată pe Dealul Arsenalului din București, vizavi de faimosul Palat al Parlamentului, a fost pusă în 2007. Construcția a început în 2010 sub conducerea Patriarhului Daniel. Prima sfințire a avut loc pe 25 noiembrie 2018, când catedrala a fost sfințită în cinstea Înălțării Domnului și a apostolului Andrei cel Întâi Chemat – patronul României. Atunci ceremonia a fost condusă și de Patriarhul Bartolomeu, iar la Sfânta Liturghie au participat aproximativ 55 de mii de persoane.

Înălțimea catedralei împreună cu crucea este de 135 de metri, ceea ce o face cel mai înalt lăcaș ortodox din lume. Spre comparație, catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova are o înălțime de 103 metri. Catedrala este proiectată să găzduiască simultan până la 6 mii de credincioși în interiorul clădirii, iar întreaga zonă a catedralei poate găzdui până la 125 de mii de persoane. Lăcașul este construit ținând cont de rezistența la cutremure și este capabil să reziste la cutremure cu magnitudinea de până la 8,5 pe scara Richter.

Ideea construirii unei catedrale naționale în București a apărut încă în secolul al XIX-lea, după obținerea independenței României în 1878. În 1884, regele Carol I a inițiat adoptarea unei legi pentru construirea unei catedrale, însă din cauza războaielor și a tulburărilor politice din secolul XX, proiectul a fost amânat de mai multe ori. Abia în anii 1990, după căderea regimului comunist, Patriarhul Teoctist a reușit să reia lucrările la proiect.

Construcția catedralei a fost realizată cu sprijin financiar din partea statului. Potrivit diferitelor estimări, pentru ridicarea lăcașului au fost cheltuiți cel puțin 110 milioane de euro. Proiectul a stârnit critici în societatea românească din cauza amploarei și a costului ridicat în condițiile dificultăților economice ale țării.

Anterior, SPJ a scris că, potrivit Patriarhului Bartolomeu, Biserica Română a îndeplinit așteptările Bisericii-Mamă.