În Vatican, în fața altarului, actorii au dansat un „dans biblic”

Credincioșii catolici simpli și-au exprimat îngrijorarea și protestul interior, deoarece nu pot înțelege ce însemnau aceste mișcări în fața altarului Domnului?
2 august 2025, la Vatican, în fața altarului deschis, instalat special pentru Jubileul tineretului, înainte de începutul mesei, prezidată de arhiepiscopul Luis Argüello, delegația spaniolă a prezentat un spectacol de dans, însoțit de citirea textelor biblice.
Oficial, evenimentul a fost poziționat ca «animație spirituală» înainte de liturghie. Totuși, coregrafia, interpretată de femei și bărbați, a provocat asocieri nu cu evlavia creștină, ci cu ritualurile păgâne.
Credincioșii catolici simpli, scrie publicația tribunechretienne.com, și-au exprimat îngrijorarea și protestul interior: ce însemnau aceste mișcări în fața altarului Domnului? De ce spațiul sacru, unde se săvârșește Euharistia — Taina Prezenței lui Hristos, a fost folosit ca scenă pentru un spectacol?
Deși organizatorii au declarat intenția de a «ilustra» imaginile biblice, formatul în sine a provocat la mulți senzația de substituire a rugăciunii — cu estetica, a profunzimii — cu efectul exterior, a mesei — cu o reprezentație teatrală. După cum observă observatorii, o astfel de amestecare a rugăciunii și spectacolului estompează granița dintre cult și cultură, dintre altar și scenă.
«Ceea ce am văzut nu a fost o blasfemie deschisă, dar a devenit un exemplu de substituire subtilă a sacrului — cu senzualul. Biserica nu trebuie să tindă spre divertisment, ci să conducă spre sfințenie. Altarul — nu este un podium, ci un loc de jertfă și închinare la Dumnezeul cel Viu», scrie tribunechretienne.com.
În publicație se subliniază: «Tineretul nu caută spectacole, ci adevărul. Și când Biserica oferă misticul, tainicul, înrădăcinat în credință — ea oferă ceea ce nu se găsește în lume. Dar dacă Biserica începe să imite cultura exterioară — ea se pierde pe sine».