Un teolog grec despre Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOaU): Tomosul nu este o magie care să transforme laici în episcopi
Teologul grec a criticat acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU), care «deține tomosul, dar nu este Biserică».
La conferința teologică desfășurată în Pireu, Grecia, teologul Vasilis Touloumbtsis a prezentat un raport în care a criticat dur decizia Constantinopolului de a acorda autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU), relatează corespondentul UJO. Raportul său s-a intitulat «Evaluarea bisericească a nehirotonirii conform Sinodului Ecumenic al VII-lea și criza ucraineană».
Potrivit teologului grec, grupul care a primit în cele din urmă în ianuarie 2019 tomosul de autocefalie de la Patriarhul Constantinopolului era format din reprezentanți a trei categorii: foști episcopi canonici, care s-au desprins de Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOUkr), reprezentanți ai structurilor schismatice și «episcopi» autoproclamați, care sunt foarte probabil lipsiți de har.
«Deși aceste trei cazuri au caracteristici ecleziologice diferite, totuși toate fără excepție au fost acceptate prin aceeași procedură și în același mod. Toți au fost recunoscuți fără excepție ca ierarhi ai Bisericii», a menționat Touloumbtsis.
Autocefalia nu conferă preoția
Teologul a subliniat diferența fundamentală dintre restabilirea în preoție și acordarea autocefaliei:
«Este imposibil ca o acțiune administrativă, cum este autocefalia, să confere în mod magic preoția unor oameni care nu au primit-o niciodată și care poate nu au aparținut niciodată trupului Bisericii», a declarat el.
Potrivit lui Touloumbtsis, aceasta creează un paradox fără precedent – «când un grup care deține tomosul de autocefalie nu este Biserică».
El a explicat: «Biserica, pentru a deveni autocefală, trebuie în primul rând să fie inițial Biserică. Deoarece Biserica există și se realizează [acolo unde sunt] tainele valide, harul sfințitor și preoția».
Abuzul necamuflat de Sinodul Ecumenic al VII-lea
Teologul a acuzat susținătorii BOaU din rândul teologilor și ierarhilor lumii grecești de distorsionarea prevederilor Sinodului Ecumenic al VII-lea pentru a justifica deciziile necanonice.
«Studiile care au încercat să fundamenteze teologic acceptarea schismaticilor ucraineni au reprezentat, în esență, o încercare de a servi prin diverse trucuri intelectuale o justificare teologică a unei decizii ecleziologice nesustenabile a Patriarhiei Ecumenice», a constatat el.
Teologul grec a subliniat că Sinodul Ecumenic al VII-lea a abordat problema acceptării episcopilor care au primit inițial hirotonirea validă în sânul Bisericii înainte de a cădea în erezia iconoclastă. În cazul schismaticilor ucraineni, situația este radical diferită.
Către ecleziologia ramurilor
Potrivit lui Touloumbtsis, practica aplicată în problema ucraineană duce la acceptarea «ecleziologiei ramurilor», caracteristică catolicismului după Conciliul Vatican II, unde se recunoaște existența tainelor valide în toate bisericile istorice.
«Deoarece nerepetarea hirotonirii afirmă preexistența preoției valide, dar în acest caz o astfel de abordare nu are limite, rezultă că ereticii și schismaticii, în principiu, nu există», a explicat teologul.
Concluzii
«Practica aplicată în ceea ce privește modul de acceptare și recunoaștere a schismaticilor ucraineni nu a avut nicio legătură cu Sinodul al VII-lea și nu este în concordanță cu ecleziologia ortodoxă, pentru care nu există taine valide și preoție în afara Bisericii», a concluzionat Touloumbtsis.
Teologul a subliniat că problema bisericească ucraineană ca problemă ecleziologică va rămâne nerezolvată atât timp cât ecleziologia ortodoxă este împinsă la periferie, iar căutarea soluției are loc la nivelul centrelor de putere geopolitică, care «nici nu hirotonesc, nici nu restabilesc, ci doar comandă».
Anterior, UJO a scris că la conferința desfășurată în Pireu, mitropolitul Serafim a declarat că restabilirea lui Filaret și Maletici de către Patriarhia Constantinopolului a fost invalidă.
