Organizația americană de avocați Human Rights Watch a criticat legea 3894
"Noua lege provoacă îngrijorări legate de libertatea religioasă, iar preblemele de securitate nu pot oferi undă verde pentru încălcarea drepturilor", se arată în raport.
Organizația pentru drepturile omului din SUA Human Rights Watch a criticat noua lege ucraineană (nr. 3894) care efectiv poate interzice comunitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene, cea mai mare organizație religioasă a țării. Fiind prea largă, această lege poate avea consecințe de amploare asupra dreptului ucrainenilor la libertatea religioasă, a declarat organizația pe 30 octombrie.
Subliniind că "autoritățile ucrainene vor să abordeze, în mod înțeles, preocupările legate de securitatea statului în contextul invaziei crunte a Rusiei în Ucraina", Hugh Williamson, directorul Human Rights Watch pentru Europa și Asia Centrală, a notat că "legea interferează cu dreptul la libertatea religioasă și este atât de largă încât ar putea încălca drepturile enoriașilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene".
"Guvernul ucrainean trebuie să suspende punerea în aplicare a legii și să solicite Comisiei de la Veneția, organismului consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituționale și Biroului pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, să furnizeze o analiză de specialitate a legii care să stea la baza revizuirii legii în ceea ce privește asigurarea drepturilor omului", a declarat Human Rights Watch.
Organizația reamintește că Biserica Ortodoxă Ucraineană a condamnat în repetate rânduri războiul provocat de Rusia și în mai 2022 a luat măsuri pentru a-și asigura independența și autonomia deplină față de Biserica Ortodoxă Rusă. Totuși, în ianuarie 2023, Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politica Națională și Libertatea de Conștiință a considerat că acești pași ar fi insuficienți.
Human Rights Watch a declarat că autoritățile ucrainene ar trebui să abordeze cazurile specifice legate de securitate, mai degrabă decât să interzică efectiv comunități religioase întregi doar pe baza legăturilor presupuse cu Biserica Ortodoxă Rusă.
"Implementarea pe scară largă a noii legi riscă consecințe practice grave pentru comunitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene și pentru milioane de enoriași", a raportat Human Rights Watch. "Ele variază de la restricții în deținerea și folosirea proprietăților religioase până la dificultăți de acces la lăcașurile de cult și risc crescut de supraveghere și urmărire penală de către serviciile de securitate".
Liderii Organizației au subliniat că "orice urmărire penală sau pedeapsă care nu se bazează pe acțiuni specifice, nocive, ci doar pe aderarea la o practică pașnică a credinței, constituie discriminare religioasă și este interzisă de legislația internațională în domeniul drepturilor omului".
În răspunsul scris la întrebările Human Rights Watch trimis pe 2 octombrie, Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politica Națională și Libertatea de Conștiință a declarat că Ucraina "nu cere ca Biserica Ortodoxă Ucraineană să trădeze doctrina Bisericii Ortodoxe, să schimbe practicile liturgice sau limbajul, să treacă la un calendar liturgic diferit sau să se alăture unei alte jurisdicții bisericești. Singura cerință asupra căreia insistă Legea este retragerea din Biserica Ortodoxă Rusă, care este implicată în războiul împotriva Ucrainei".
Se notează că potrivit prevederilor Legii, orice legături, nu doar instituționale și organizaționale, ci și canonice, cu Biserica Ortodoxă Rusă reprezintă un motiv pentru interzicerea acesteia.
"Cerința ca Biserica Ortodoxă Ucraineană să rupă legăturile canonice poate pune la îndoială integritatea convingerilorr religioase ale adepților săi, pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a identificat ca un element cheie al dreptului la libertatea religioasă", a subliniat Human Rights Watch.
Organizația a citat raportul Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina, care a înregistrat mai multe incidente când grupuri de oameni au pătruns forțat în lăcașurile Bisericii Ortodoxe Ucrainene, "justificându-și acțiunile cu deciziile autorităților locale de a înregistra noi comunități religioase ale Bisericii Ortodoxe a Ucrainei la aceeași adresă cu comunitățile existente ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene".
Avocații pentru drepturilor omului subliniază că Ucraina este obligată atât în temeiul dreptului ucrainean, cât și al dreptului internațional să garanteze libertatea religioasă. Acest lucru este fixat în articolul 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la care a aderat Ucraina. Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat și de Ucraina, garantează dreptul la libertatea religioasă (articolul 18) și prevede că "nimeni nu poate fi supus unei constrângeri care să-i afecteze libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau a mărturisi o credință la proprie alegere". Guvernelor le este interzis să deroge sau să suspende dreptul la libertatea religioasă protejată prin Pact, chiar și în momente de situații de urgență.
Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că măsurile guvernamentale care pot avea repercusiuni negative asupra exercitării libertății religioase de către adepții unei anumite biserici sau credințe – cum ar fi interzicerea sau dizolvarea acelei biserici, "trebuie să fie susținute de dovezi a unor acte specifice susceptibile de a pune în pericol ordinea publică sau interesele altora"; "trebuie să evite să pună la îndoială credibilitatea mărturisirii de credință în cauză" și "trebuie să rămână proporționale".
"Autoritățile ucrainene au dreptul să investigheze și să judece orice individ, indiferent de apartenența sa religioasă, atunci când există dovezi credibile care să indice că acțiunile sale specifice sunt ilegale și reprezintă o amenințare la adresa siguranței publice și a statului", a declarat Williamson. "Totuși, apartenența religioasă în sine nu poate fi considerată o astfel de dovadă".
UJO a informat mai devreme că SUA și-a exprimat îngrijorarea cu privire la interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene în Ucraina.
